Un ingredient din pasta de dinţi ar putea fi periculos pentru sănătate

Potrivit CSID, triclosanul este un tip de pesticid care începe să fie folosit prin anii ’70 ca săpun anti-microbian, de medicii chirurgi, înainte de a intra în operaţii. Apoi, industria chimică începe să-l introducă în săpunuri, şampoane, deodorante, pastă de dinţi, apă de gură, ustensile de bucătărie, jucării, pungi de gunoi şi chiar şosete. În pasta de dinţi, triclosanul a fost introdus pentru proprietăţile lui anti-bacteriene, de luptă împotriva gingivitei.

Cercetătorii susţin că poate fi absorbit cu usurinţă prin piele şi tractul gastro-intestinal, urme ale acestuia găsindu-se în urină şi laptele matern.

Sunt nenumărate studii care arată că triclosanul este asociat cu dereglările hormonale şi cu riscul apariţiei cancerului de sân. Un studiu recent făcut pe peşti zebra a demonstrat că substanţa distruge bacterii din sistemul digestiv importante pentru funcţionarea corectă a organismului.

Disfuncţiile acestui microbiom au fost asociate cu diabet, boli de inimă, artrită şi malnutriţie. Unele bacterii au fost mai susceptibile la impactul triclosanului – cum ar fi cele din clasa Enterobacteriacea, în timp ce unele au fost mai rezistente, cum este cazul celor din clasa Pseudomonas.

Cu toate acestea, experţii în sănătate spun că nu este încă foarte clar care ar putea fi implicaţiile pentru sănătatea animalului sau al oamenilor, dar compromiterea bacteriilor din tractul intestinal ar putea contribui la dezvoltarea bolilor.

Peştele zebra este un animal model care este folosit pentru a determina posibilul impact asupra biologiei umane, potrivit CSID.

“Există o întreagă istorie în ceea ce priveşte expunerea la patogeni microbiale care a condus la o creştere a folosirii acestui tip de produse antibacteriale. Cu toate acestea, în prezent, lumea a început să conştientizeze cât de importante sunt bacteriile din microbiomul intestinal pentru starea generală de sănătate şi că administrarea exagerată a antibioticeloră poate duce la apariţia unor super- microbi. Există consecinţe în momentul în care încerci în mod constant să omori bacteria din jurul nostru - acestea sunt aspecte pe care acum începem să le înţelegem cu adevărat”, a explicat profesorul Thomas Sharpton de la Oregon University.

Triclosanul creşte nivelul de calciu din celule, lucru care poate afecta dezvoltarea neuronală şi funcţiile neurologice. Mai mult, bacteriile cu care acest pesticid se luptă pot deveni rezistente la acţiunea lui şi a antibioticelor.

În noul studiu, cercetătorii au descoperit că triclosanul poate cauza schimbări rapide în ceea ce priveşte diversitatea şi compoziţia microbiomului – sau bacteriile din intestine – în studiile realizate pe animale în laborator.

"Cu siguranţă există situaţii în care agenţii anti-bacterieni sunt necesari. Însă, tot mai mulţi cercetători au acum dovezi că bacteriile din intestine ar putea avea consecinţe asupra sistemului metabolic, cardiovascular, autoimun şi neurologic şi grijile referitoare la abuzul acestor agenţi sunt câte se poate de valide. Efectele cumulate sunt de asemenea posibile. Este necesar să continuăm evaluarea efectelor acestei substanţe pentru că acestea ar putea fi dramatice şi pe termen lung", a explicat Cristopher Gaulke.

Microbiomul intestinal este, în prezent, unul dintre cele mai fierbinţi subiecte din cercetarea biomedicală. Astfel, dintre bacteriile pe care le găsim în intestin, multă vreme au contat doar cele patogene, aducătoare de boli cu manifestări acute imediate. Abia în ultimii ani au început să apară studii care indică rolul important al bacteriilor în procese elementare, precum digestia nutrienţilor şi vitaminelor, dar şi în procese mai complicate precum sinteza unor aminoacizi esenţiali. Microbiomul intestinal este puternic implicat în procesele metabolice, dar are o influenţă deloc de neglijat şi asupra imunităţii şi chiar comportamentului.

Citeşte şi: Oamenii de ştiinţă au aflat cum poate fi înjumătăţit numărul deceselor provocate de cancer

Citeşte şi: Zahărul poate accelera procesul de îmbătrânire prematură

Citeşte şi: Cum ar putea dispărea în doar două săptămâni zona Marii Bariere de Corali