Cum a ajuns România la procedura de infringement. Traseul din Parlament şi acuzaţiile de boicot

"În iulie 2017, Ministerul Justiţiei a finalizat proiectul de lege pentru transpunerea Directivei privind prezumţia de nevinovăţie, proiect care a fost transmis la Guvern. În şedinţa din 18 august 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru transpunerea Directivei privind prezumţia de nevinovăţie, proiect care a fost transmis la Senat. În 4 decembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Senatul României, apoi a fost transmis la Camera Deputaţilor. Camera deputaţilor a stabilit ca dezbaterea să se facă în procedură de urgenţă, printr-o comisie specială. Dezbaterile au fost blocate iar opoziţia a contestat respectiva comisie la CCR ! Pentru evitarea sancţiunilor, este necesar ca prevederile Directivei să fie transpuse în legislaţia naţională până la momentul în care Comisia Europeană va sesiza Curtea Europeană de Justiţie", a scris Tudorel Toader pe Facebook, în urmă cu două zile.

O reacţie a venit şi din partea preşedintelui Comisiei privind modificarea legilor Justiţiei, Florin Iordache. Acesta spune că Ordonanţa de Urgenţă nu este o soluţie în acest moment, dar că au fost frâne în funcţionarea comisiei parlamentare.

“A fost contestată, boicotată, s-a considerat că numai anumite chestiuni trebuie discutate, ş.a.m.d. şi în aceste condiţii noi am venit cu acea iniţiativă care cuprinde şi directiva europeană. Eu nu văd acum soluţie cu ordonanţa de urgenţă, pentru că ordonanţa practic ar diminua rolul Parlamentului de a veni şi a îmbunătăţii un act normativ. Nu e numai România, sunt 10 ţări”, a declarat Florin Iordache, pentru MEDIAFAX.

Iordache este încrezător că în circa două săptămâni proiectul poate fi transmis la Senat.

“În perioada următoare, respectiv în două săptămâni, Comisia analizând toate variantele şi ţinând cont de toate observaţiile, poate trimite în Parlament un act normativ, iar dacă forul de specialitate constată că este deja în dezbatere trecut de o Cameră sau trecută de amândouă, până la sfârşitul sesiunii parlamentare, nu avem de ce să ne temem. Mai este o lună. Dacă în două săptămâni terminăm şi o trimitem la Senat, Senatul fiind prima cameră, în săptămâna următoare se adoptă şi la Camera Deputaţilor şi apoi se trimite către promulgare. În două săptămâni o termin la Comisie şi o trimit la Parlament”, a mai declarat Florin Iordache.

De cealaltă parte, reprezentanţii Opoziţiei spun că nu a existat un boitoc, ci un plan pus la punct de PSD.

"PSD a luat ostatica Directiva referitoare la prezumţia de nevinovăţie, la fel ca şi problema implementării deciziilor CCR. De fapt ei fac un lucru extrem de incorect: nu vor sa modifice legislaţia justiţiei în interesul public decât dacă sunt lăsaţi să modifice în rău ceea ce favorizează pe ei, pe liderii lor. Am văzut ca PSD şi ALDE au dat mesaje de parcă se bucurau ca s-a demarat procedura de infrigement, deşi au răspunderea guvernării de un an şi jumătate, majoritate în parlament şi orice altă pârghie de implementare a directivei! Recent Horatiu Radu a explicat ca România are peste 30 de directive netrasnpuse în legislaţie şi care sunt în faze mai avansate in procedurile de infrigementDe exemplu cea privind prevenirea spălării banilor şi finanţarea terorismului. Aţi auzit vreun cuvânt pe aceste teme din partea lui Toader, Dragnea, Iordache sau alţii?”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alina Gorghiu, parlamentar PNL.

Fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu are un mesaj dur pentru Tudorel Toader. “Majoritatea PSD - ALDE a ”împănat” textul cu peste 150 de amendamente la codurile de drept penal. Şi de aceea au ratat termenul, pentru că 150 de amendamente se discută într-un timp îndelungat. În plus, au început dezbaterea în ”Comisia Iordache” cu legile justiţiei, pe care le-au adoptat cu erori, fiind întoarse de două ori de la Curtea Constituţională. Deci, au adoptat o tactică greşită şi ”şmecherească”, dar ”şi-au furat singuri căciula”. (...) Declaraţia dlui ministru are o singură ”calitate”, se aliniază perfect mediocrităţii şi duplicităţii Guvernul Dăncilă, instalat în 2018 şi posibil demis în ”20-18”, a declarat Cătălin Predoiu, deputat PNL, membru al Comisiei pentru modificarea Legilor Justiţiei.

Stelian Ion, parlamentar USR şi membru al Comisiei Iordache, afirmă că proiectul despre care vorbeşte Tudorel Toader făcea referire la un singur articol despre prezumţia de nevinovăţie.
“Referitor la prezumţia de bună-credinţă, acest proiect conţine DOAR INTRODUCEREA UNUI ALINEAT LA UN SINGUR ARTICOL din Codul de procedură penală, pentru simplul motiv că legislaţia noastră conţine deja prevederi clare cu privire la respectarea prezumţiei de nevinovăţie. TT nu explică niciodată de ce proiectul Guvernului conţinea o singură modificare, iar în Parlament s-au propus zeci de modificări sub pretextul implementării acestei directive”, se arată într-o postare a parlamentarului, pe contul de Facebook a lui Stelian Ion, existând şi o trimitere spre proiectul legislativ: http://www.cdep.ro/proiecte/2017/500/30/7/se677.pdf

Parlamentarul transmite că activitatea comisie nu a fost blocată pe perioada dezbaterilor din Curtea Constituţională.

În luna noiembrie 2017, PNL şi USR anunţau că vor ataca la CCR modificările aduse Regulamentului Comisiei pentru legile justiţiei, prin care se instituie posibilitatea ca acest for să poată modifica şi completa toate actele normative cu incidenţă asupra justiţiei.

O lună mai târziu, la finalul anului 2017, CCR a decis că sunt constituţionale prevederile în baza căreia s-a constituit Comisia Iordache.

“In motivarea solutiei, Curtea a retinut ca, comisiile speciale comune, in calitate de organe de lucru ale Parlamentului, sunt reglementate, in mod expres, prin art.64 alin.(4) din Constitutie, constituirea acestora nefiind limitata la domenii de activitate cu privire la care Parlamentul decide in sedinta comuna. In consecinta, din ratiuni ce tin de eficienta, unitatea si coerenta demersului parlamentar in sensul elaborarii unor propuneri legislative complexe, Parlamentul poate constitui asemenea comisii atat in privinta legilor care se adopta in sedinta comuna, cat si in privinta celor care se adopta in sedinta separata.”, se arăta în decizia Curţii Constituţionale.

Florin Iordache a anunţat că membrii comisie vor aştepta şi pronunţările pe sesizările de neconstituţionalitate formulate pe cele trei legi aflate în dezbatere şi care vizau CSM, statutul magistraţilor şi organizarea judiciară.

Comisia şi-a reluat activitatea în a doua jumătate a lunii martie 2018, după ce Curtea Constituţională a publicat motivarea ultimei decizii privind modificările aduse Legii 317,ce vizează funcţionarea CSM.

Ulterior preşedintele Klaus Iohanis a declarat că va sesiza la rândul său CCR pe cele trei legi din Justiţie.

Comisia Europeană a declanşat, la finalul săptămânii trecute, procedura de infringement împotriva României pe Directiva UE privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, care trebuia să fie implementată până în luna aprilie 2018. Autorităţile de la Bucureşti au fost înştiinţate de către Comisia Europeană cu privire la declanşarea procedurii din cauza neimplementarii Directivei Europene 343 din 2016, iar în termen de două luni oficialii trebuie să anunţe ce măsuri iau.

Potrivit textului directivei, persoanele anchetate penal sunt considerate nevinovate până la o sentinţă definitivă, iar autorităţile nu au dreptul de a face declaraţii care să contrazică acest fapt.

"Prezumţia de nevinovăţie ar fi încălcată în cazul în care declaraţii publice ale autorităţilor publice sau decizii judiciare, altele decât cele privind stabilirea vinovăţiei, se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca fiind vinovată, atât timp cât vinovăţia persoanei respective nu a fost dovedită conform legii. Aceste declaraţii şi decizii judiciare nu ar trebui să reflecte opinia că persoana respectivă este vinovată. Acest fapt nu ar trebui să aducă atingere actelor de urmărire penală care urmăresc să probeze vinovăţia persoanei suspectate sau acuzate, cum ar fi rechizitoriul, şi nici deciziilor judiciare în urma cărora produce efecte o hotărâre suspendată, cu condiţia respectării dreptului la apărare", se arată în directiva UE.