Iohannis, mesaj în faţa şefilor misiunilor diplomatice: Trebuie un stat de drept consolidat, cu o justiţie independentă şi eficientă/ E necesară consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului în UE şi NATO

Şeful statului a vorbit despre importanţa istorică a anului 2018, menţionând că este "cel mai potrivit moment pentru a reflecta şi acţiona înţelept pe viitor". Iohannis a precizat că este necesar un proiect de ţară care să poată răspundă "adecvat riscurilor cu care se confruntă România, atât interne cât şi externe, care vin din vecinătatea noastră complicată".

"Pentru a asigura prezentul şi viitorul trebuie să răspundem riscurilor printr-un stat performant, o Românie puternică şi rezilientă, adică un stat în care democraţia liberală şi statul de drept sunt deplin consilidate, cu o justiţie independentă şi eficientă, un stat care acţionează în slujba tuturor cetăţenilor, capabil să le ofere acestora prosperitate şi siguranţă", a declarat preşedintele României la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

"Avem o societate matură care a dovedit deja că e capabilă să lupte admirabil pentru valorile în care crede, dar această societate matură şi activă are nevoie de un stat care să fie pe măsura ei. Doar un astfel de stat poate proiecta şi în exterior, în vecinătate şi nu numai, aceste valori demcratice şi ale statului de drept. Doar o Românie puternică în interior poate să facă faţă şi provocărilor externe care nu sunt puţine. Doar astfel ne putem consilida rolul de furnizor de securitate pe care am început să-l jucăm în ultimii ani. Spuneam anul trecut că România trebuie să se menţină ca pilon de stabilitate şi predictibilitate şi trebuie continuată întărirea statului de drept. Aceste cuvinte sunt foarte valabile şi în contextul intern de acum", a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut marţi, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, că este necesară consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului României în Uniunea Europeană, dar şi creşterea efortului României în ceea ce priveşte NATO.

„Este necesară consolidarea pe mai departe a triadei esenţiale a politicii externe româneşti: întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creşterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană, respectiv în NATO. Aceşti trei piloni fundamentali definesc comunitatea de valori din care facem parte şi care ne asigură securitatea şi prosperitatea”, a declarat Iohannis.

Şeful statului a precizat că anul trecut a fost un an excepţional pentru Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.

„Întâlnirea foarte bună cu Preşedintele Trump, din iunie 2017, a avut ca rezultat relansarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic, aflat atunci la a 20-a aniversare, în toate dimensiunile sale. În acelaşi timp, întâlnirea cu Preşedintele Trump a reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României. De aceea, vom acţiona hotărât pentru punerea în practică a deciziilor luate cu prilejul vizitei. Şi în acest an vom întări, în mod consecvent, cooperarea noastră în domeniul politic şi militar, inclusiv prin continuarea alocării a 2% din PIB pentru apărare, dar va trebui să progresăm şi în dezvoltarea schimburilor comerciale şi a investiţiilor reciproce, respectiv a celorlalte dimensiuni ale Parteneriatului”, a adăugat Klaus Iohannis.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că România participă active la consolidarea proiectului European.

„Viziunea pe care o susţin este sinceră şi constructivă, favorabilă unei integrări mai profunde. Ca stat cu o naţiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea să participăm alături de „nucleul dur” al Uniunii la consolidarea sa, mai ales alături de Germania şi Franţa, pentru a avea, în final, o Uniune puternică, mai aproape de cetăţenii europeni, capabilă să asigure securitatea şi prosperitatea acestora. Pentru ca această consolidare a Uniunii să fie legitimă şi să reuşească, ea nu se poate face doar de către şi cu statele din vestul Uniunii. România poate fi „pilonul estic al Uniunii Europene” în acest scop”, a susţinut Iohannis.

În privinţa NATO, şeful statului a subliniat că Alianţa trebuie consolidate în continuare.

„În ceea ce priveşte NATO, România va face tot ce îi stă în putinţă pentru ca această organizaţie de neînlocuit să rămână cea mai puternică şi eficientă Alianţă de apărare colectivă din istorie. De aceea, în opinia mea, NATO trebuie consolidată în continuare şi, pentru asta, procesul de adaptare a NATO trebuie dus mai departe. În actualul context complex de securitate, Summitul Aliat din iulie va trebui să găsească răspunsuri pentru a întări pe mai departe apărarea colectivă şi descurajarea faţă de riscurile, ameninţările şi provocările dinspre Est, dar şi să răspundă adecvat celor din Sud. În acest scop, NATO trebuie să fie unită, puternică şi mai coezivă în implementarea deciziilor sale”, a adăugat Iohannis.

Acesta a mai spus că România susţine creşterea rolului NATO în combaterea terorismului, inclusiv prin întărirea capacităţii partenerilor din sud de a face faţă acestui fenomen.

„În acelaşi timp, pe agendă trebuie să se afle, din motive evidente, şi relaţia cu Rusia, dar şi întărirea parteneriatului NATO - Uniunea Europeană, pe care îl susţinem puternic, pentru că el eficientizează acţiunea celor două organizaţii în domenii cheie şi facilitează sinergia şi complementaritatea acţiunii lor. Aceşti trei piloni fundamentali ai politicii noastre externe beneficiază de un factor care îi potenţează – fie în relaţia dintre ei, cum este cazul raportului dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite, fie în interiorul lor, în cazul NATO. Aceasta este relaţia transatlantică. De aceea, România pledează ferm ca această relaţie să fie întărită. Pentru că dacă securitatea, în sens larg, a Uniunii Europene depinde de cea a Statelor Unite şi invers, formând o comunitate unică de securitate transatlantică, este clar că orice afectare a relaţiei transatlantice are impact asupra securităţii commune”, a punctat şeful statului.

De asemenea, Klaus Iohannis a precizat că anul trecut, relaţiile strategice cu Franţa şi Germania s-au aprofundat şi au deschis perspective noi pentru coordonarea la nivel european, prin întâlnirile avute la Berlin, în iunie, cu Cancelarul Merkel, şi la Bruxelles şi Bucureşti, în iunie şi august, cu Preşedintele Macron.

„Am acţionat totodată pentru întărirea parteneriatului strategic cu Polonia, în special în domeniul securitar. Aceste linii de acţiune vor fi urmărite şi în 2018, şi vom continua, în general, dezvoltarea parteneriatelor şi relaţiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României, cum este parteneriatul cu Italia”, a susţinut Iohannis.

Citeşte şi: Vremea se va menţine rece pentru această perioadă din an / Prognoza meteo pentru miercuri şi joi

Citeşte şi: Spania este în alertă | Autorităţile spaniole, îngrijorate de posibila întoarcere în ţară a lui Puigdemont

Citeşte şi: Ministrul Ionuţ Mişa, lămuriri cu privire la premierea inspectorilor fiscali: Fondul nu se constituie din amenzile aplicate contribuabililor

Citeşte şi: Pleşoianu cere comisie de anchetă privind implicarea serviciilor în viaţa politică şi juridică: „Momentul „sufrageria lui Oprea” este emblematic, (...) dar nu este nici pe departe singular'

Citeşte şi: Klaus Iohannis susţine că i-ar fi plăcut ca grupurile politice din opoziţie să discute între ele

Citeşte şi: A murit Connie Sawyer, cea mai în vârstă actriţă din lume încă în activitate

Citeşte şi: Jim Mattis, secretarul american al Apărării: Stat Islamic şi Al-Qaida ar putea profita de pe urma operaţiunii militare a Turciei din Siria

Citeşte şi: Raport FINAL al Comisiei pentru alegerile din 2009. Concluziile prezentate de Oana Florea: Putem deduce că au existat acţiuni de influenţare a rezultatului votului