Şi, dacă pică Dragnea, va fi bine?

Pe lista neagră a DNA-ului Laurei Codruţa Kovesi, cel mai urât personaj al zilei, au intrat astăzi Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb, doi dintre miniştrii loiali lui Liviu Dragnea, care au probleme acum tot din cauza lui. Şi-au pus semnătura pe două hotărâri de Guvern dând, în final, pe mâna TelDrum, Insula Belina, de unde şeful PSD posta pe Facebook poze cu ştiuca-n cârlig. Într-un comunicat, DNA bate apa în piuă pe balta lui Dragnea, explicând pe câteva pagini cum sus-numitele au comis ilegalitatea şi au făcut ceva manevre ca să-şi satisfacă şeful de partid. 

Odios! Însă mult mai odios este faptul că bomba a fost detonată după patru ani de zile în care toate firele au fost vedere.

Cele două hotărâri de Guvern au fost publice. Imediat, după adoptarea lor discretă,  Gândul a scris,pe 1 decembrie 2013, pe larg despre afacerea Belina şi iţele care duc la TelDrum-ul lui Liviu Dragnea. (Materialul pe larg aici). 

Ce să înţelegem de aici? Că procurorii DNA nu ştiu să citească? Sau că doar au aşteptat momentul potrivit? Citind comunicatul DNA, în care acuzaţiile sunt construite pe cele două documente publice, vechi de patru ani, probabil a doua variantă este cea corectă. 

Dosarul a fost scos chiar în momentul în care DNA şi şefa sa, Laura Codruţa Kovesi, se află în centrul unui scandal fără precedent în Justiţia din România şi care se amplifică de la o zi la alta. Pe de o parte, ca sa-şi scape pielea, o serie de personaje cuplate la sistem, acum sau în trecut, au început să dea din casă. Pe de altă parte, procurori şi judecători din CSM, organism care este definit prin Constituţie ca garantul independenţei Justiţiei, recunosc presiunile la care sunt supuşi şi devoalează concubinajul toxic DNA - SRI. Şantaje, dosare la comandă, abuzuri care zugrăvesc un tablou sinistru al României în 2017, întoarsă nostalgic către epoca RPR-ului, în care etichetele de duşman al poporului erau lipite de privilegiaţii momentului. 

Dezamăgiţi profund de ceea ce s-a întâmplat în cei 28 de ani de democraţie, mulţi aplaudă. Deseori, scuza este „eu nu am nimic de ascuns, nu are ce să mi se întâmple”. Într-o lume ideală, poate. Drumul spre iad e însă pavat cu bune intenţii. În lipsa conservării şi protejării unui echilibru democratic, nu întâmplător consfinţit constituţional, foamea de putere va lua minţile şi celor cărora acum li se pune icoana pe perete. 

Dacă ura va lua locul dreptei judecăţi, România va rata, încă o dată, şansa să-şi apere libertatea. Acum poate pică Dragnea. Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor! În veselia isterică vor fi uitat că după uşă îi aşteaptă scaunul electric.