Zece miniştri europeni de externe, între care şi cel al României, au semnat o declaraţie prin care condamnă agresiunile Rusiei în Ucraina

"Condamnăm ocupaţia ilegală a Rusiei, care continuă să pună în pericol pacea internaţională de cinci ani", se arată în text.

Documentul aminteşte că, cu cinci ani în urmă, Rusia a început agresiunile împotriva Ucrainei şi a anexat Peninsula Crimeea, ceea ce a reprezentant "o ameninţare la adresa securităţii Europei".

"Astăzi, oamenii din Ucraina sunt mai uniţi ca niciodată în orientarea lor europeană. Ucraina mai are multe cerinţe de îndeplinit şi reforme de implementat, dar a fost făcut un progres impresionat, în pofida agresiunilor din partea Rusiei. Ucraina de astăzi este diferită în profunzime de Ucraina de dinainte de 2014 şi nu a mai fost niciodată atât de aproape de Europa şi valorile europene. În contrast, Crimeea aflată sub ocupaţie rusă este în declin. Oamenii de acolo nu au fost niciodată mai izolaţi, iar situaţia privind respectarea drepturilor omului şi condiţiile socio-economice continuă să se deterioreze", susţin miniştrii.

"Anexarea ilegală a Crimeii, un act condamnat de comunitatea internaţională, a pus în pericol sistemul bazat pe reguli internaţionale. Referendumul ilegitim din Crimeea, de la data de 16 martie 2014, a fost judecat şi nevalidat de comunitatea internaţională. În aceşti cinci ani comunitatea a făcut apel, în cei mai puternici termeni, la restaurarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Sancţiunile şi politica de nerecunoaştere a membrilor UE, NATO şi G7 reflectă efortul nostru comun şi refuzul de a accepta că o ocupaţie ilegală a oricărui teritoriu al unei alte ţări poate deveni o normă în secolul 21", se arată în text.

"Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului şi alte organizaţii internaţionale au raportat încălcarea drepturilor în Crimeea, împotriva minorităţii etnice tătare crimeene, a etnicilor ucraineni, a ortodocşilor non-ruşi şi a activiştilor civili. Au fost înregistrate arestări arbitrare, disparţii, rele tratamente şi tortură şi cel puţin o execuţie în afara sistemului judiciar. Un mare număr de prizonieri politici şi deţinuţi care îşi aşteptau procesul au fost transferaţi în Rusia, în pofida faptului că astfel de practici sunt interzise de dreptul internaţional umanitar".

Un caz particular la care se referă documentul este acela al producătorului de filme ucrainean Oleg Sentsov, care, aflat într-o închisoare rusească în care execută o pedeapsa de 20 de ani pentru terorism, a fost desemnat laureatul premiului Saharov pentru libertatea de gândire pe 2018.

"Anul trecut a existat o intensificare a tensiunilor în zona mării Azov. Construirea podului din strâmtoarea Kerci, de către Rusia, nu reprezintă doar o încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, ci de asemenea a fost folosită drept o modalitate de a crea întârzieri artificiale de trafic din şi spre porturile Ucrainei de la Marea Azov, afectând libertatea navigării şi impunând obstacole suplimentare economiei Ucrainei, în special în porturile din oraşele Mariupol şi Berdyansk. Atacul nejustificat asupra vaselor ucrainene de la 25 noiembrie 2018, capturarea şi reţinerea ilegală a echipajelor constituie o încălcare gravă a drepturlui internaţional", au mai afirmat miniştrii, făcând încă odată apel la eliberarea marinarilor ucraineni.

"Asigurarea stabilităţii în spaţiul Euro-Atlantic este scopul nostru comun. Europa şi partenerii săi au demonstrat că au abilitatea de a se uni în faţa provocărilor externe, dar trebuie să continuăm să consolidăm rezistenţa împotriva tentativelor de a rupe această unitate şi de a slăbi securitatea noastră comună (...) Oferirea ajutoruliui şi asistenţei în Ucraina este crucială, deoarece securitatea Ucrainei este legată de securitatea întregii Europa. Politica sancţiunilor internaţionale trimite un mesaj clar Rusiei că încălcarea dreptului internaţional are consecinţe. Nu vom uita şi nu vom abandona Crimeea", se concluzionează în text.

Printre semnatarii documentului se numără miniştrii de Externe din Letonia, Ucraina, Estonia, Lituania, Polonia, Suedia, Danemarca, Canada, România, Marea Britanie şi Republica Cehă.