Olanda evoca în 2004 amabilitatea României la negocierile de aderare la UE. Despre Turcia, spunea că a venit la negocieri ca la bazar

Potrivit diplomatului olandez Pieter de Gooijer, discuţiile intense conduse de olandezi şi care s-au încheiat cu invitaţia adresată Turciei de a începe negocierile de aderare la UE au fost memorabile, se arată în telegrama trimisă la 23 decembrie 2004 de ambasada americană la Haga.

Astfel, de Gooijer susţine că decizia a fost precedată de trei evenimente importante. Primul este modul în care preşedintele francez Jacques Chirac l-a grăbit pe omologul său cipriot, Tassos Papadopoulos, să accepte o declaraţie de intenţiei a Turciei de a semna Protocolul anterior începerii negocierilor, invocând necesitatea de a părăsi Bruxelles-ul rapid din cauza unor probleme presante în altă parte a Europei.

Un alt eveniment se referă la faptul că premierul britanic Tony Blair l-a adus cu maşina de la hotel pe omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, la reuniunea Consiliului înainte ca acesta să poată susţine o conferinţă de presă fatală, iar cel de-al treilea se referă la tactul cu care Olanda a redactat textul privind Concluziile Consiliului care salută şi citează o declaraţie a Turciei despre Acordul de la Ankara care nu a existat niciodată.

Pieter de Gooijer (principalul negociator în numele preşedinţiei olandeze a UE - în perioada iulie-decembrie 2004) s-a aflat în centrul negocierilor, alături de premierul olandez Jan Peter Balkenende şi ministrul de Externe, Bernard Bot.

Rememorând evenimentele, de Gooijer a declarat că premierul Balkenende era furios în legătură cu modul în care l-a tratat delegaţia turcă şi în care s-a comportat premierul Erdogan după ce s-a întors acasă.

De Gooijer a afirmat că lui Balkenende "îi lipsesc amabilitatea şi îmbrăţişările călduroase care au marcat reacţiile admirabile ale Bulgariei, Croaţiei şi României".

"A trebuit să îi amintesc, aşa cum am făcut pe tot parcursul negocierilor, că turcii au venit aici ca la negocierile din bazar", a afirmat el, potrivit telegramei americane. "Dacă lucrurile ar fi mers în linie dreaptă, ar fi suspectat că puteau obţine ceva mai mult. În acelaşi sens, psihologia bazarului dictează ca premierul Erdogan să pară nemulţumit de rezultat", a explicat diplomatul olandez.