#100 | Ion Arion, ”singurul martir al Unirii de la 1918”, împuşcat în timp ce flutura tricolorul

Istoricul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Tudor Roşu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că Ion Arion a murit la vârsta de 24 de ani, după ce a fost împuşcat de mai multe ori în zona pieptului, focurile fiind trase de la etajul Gării CFR din Teiuş, dar şi dintr-o garnitură de tren germană de pe liniile inferioare.

Înainte să fie împuşcat, tânărul Ion Arion a coborât în Gara CFR Teiuş şi a intrat într-o horă alături de locuitori ai comunei clujene Iara.

”A fluturat drapelul pe geam şi de la etajul Gării din Teiuş s-a pornit foc asupra trenului, când deja era în mişcare. Se pare că s-a tras şi dintr-o garnitură de tren germană de pe liniile inferioare. El era din Cluj, din comuna Iara, sat Agriş. A fost ales să fie purtătorul steagului delegaţiei (n.r. comunităţii) sale. Neoficial spun delegaţie, a nu se confunda cu cele oficiale. Trenul mergea pe direcţia Apahida – Teiuş – Alba Iulia şi evenimentul s-a petrecut la Teiuş. După datele existente, ar fi singurul om mort pentru Unire, împuşcat din cauza asta, că flutura un steag şi milita pentru unire. După unele surse, ar mai fi şi alte cazuri, dar nu sunt confirmate. El e considerat singurul martir al Unirii”, a spus Tudor Roşu.

Ion Arion a primit mai multe gloanţe în zona pieptului şi a murit până când trenul a ajuns de la Teiuş la Alba Iulia, distanţă de 15 kilometri pe care a parcurs-o într-o oră.

La acea vreme, în 0 noiembrie şi 1 decembrie, căile ferate erau foarte aglomerate şi erau adăugate garnituri de tren suplimentare, deoarece fiecare comună cu pretenţii voia să aibă reprezentanţi la Alba Iulia.

”Când trenul a ajuns la Alba Iulia, Ion Arion era deja mort, trupul său a fost depus pe catafalc la biserica din cartierul Maieri, în zona gării din Alba Iulia. Ulterior, a fost înmormântat în cimitirul Maieri, la 2 decembrie 1918, după un ceremonial special la care au participat diverse personalităţi ale vremii. Există şi o fotografie realizată de Samoilă Mârza cu sicriul deschis al lui Ion Arion. Cel care a oficiat slujba religioasă a fost Florian Rusan, preotul paroh din Maieri, un preot cunoscut la vremea respectivă, cel care s-a şi îngrijit ulterior de ridicarea monumentului funerar şi de organizarea parastaselor", a afirmat Tudor Roşu.

În cazul uciderii lui Ion Arion a fost deschisă o anchetă, care în primă fază a fost derulată de autorităţile maghiare, mai exact un procuror din Cluj-Napoca.

”Se demarează ancheta, are loc şi un proces, dar suspecţii sunt achitaţi şi nu e nimeni condamnat pe cazul acesta. Suspiciunile mergeau spre un ungur din Garda Maghiară din Teiuş”, potrivit istoricului Tudor Roşu.

Dosarul uciderii lui Ion Arion cuprinde însemnări şi declaraţii chiar şi din 1920, iar un raport de atunci al Procuraturii Alba Iulia precizează: "În contra inculpatului Iuliu Andrasi ridic acuza pentru crima de asasinare comisă în gara Teiuş, la 30 noiembrie 1918, asupra trenului de persoane care vinea la adunarea naţională Română la Alba Iulia, după vagonul de poştă fiind adăpostit în mai multe rânduri cu intenţiunea precujetată a împuşcat asupra decedatului Ioan când acesta ţinea în mână steagul tricolor românesc, în urma cărei împuşcături a murit subit".

În memoria martirului Ion Arion, în anul 1994, în Staţia CFR Teiuş a fost amplasată o placă comemorativă.

În fiecare an, în data de 30 noiembrie, pe peronul Staţiei CFR Teiuş, Primăria şi Consiliul Local Teiuş comemorează moartea lui Ion Arion printr-o slujbă, alocuţiuni şi program artistic prezentat de elevi.