În acelaşi timp, 22% dintre români ar cumpăra mai mult alcool, dacă preţul ar scădea cu 25%, ocupând locul şase în UE.
Nivelul este apropiat de cel din Bulgaria (28%), dar mult mai ridicat comparativ cu Ungaria (9%), potrivit rezultatelor unui chestionar despre atitudinea europenilor faţă de alcool, publicat pe site-ul Comisiei Europene.
"Românii exprimă, mai mult decât locuitorii din alte state ale Uniunii Europene, că sunt sensibili la schimbările de preţ, 50% dintre respondenţi declarând că ar cumpăra mai puţin alcool dacă preţul acestuia ar creşte cu 25%. (…) Se poate presupune că în unele state sensibilitatea la preţ este influenţată de raportul dintre puterea de cumpărare şi preţul alcoolului", se spune în analiză.
De asemenea, 53% dintre respondenţii români consideră că majorarea preţului ar reduce consumul de alcool al tinerilor şi al băutorilor înrăiţi.
Românii sunt pe primul loc în UE, la egalitate cu Malta, în ceea ce priveşte numărul de respondenţi care sunt de acord cu plasarea pe sticlele de băutură a avertismentelor privind riscurile consumului de alcool pentru femeile însărcinate şi şoferi.
Românii sunt pe primul loc şi la încrederea în eficienţa controalelor Poliţiei în reducerea consumul de alcool al şoferilor.
"Cei mai convinşi de eficacitatea controalelor Poliţiei în reducerea consumului de alcool înainte de a urca la volan sunt românii ( 92% dintre respondenţi), la egalitate cu grecii şi urmaţi de irlandezi – 91%, maltezi – 91%, spanioli -90%, suedezi – 90% şi bulgari – 88%", se spune în studiu.
Românii sunt şi printre cei mai responsabili europeni, mai mult de două treimi (68%) fiind de părere că responsabilitatea pentru protejarea împotriva efectelor negative ale alcoolului revine individului, şi nu autorităţilor. La acest capitol România se plasează pe poziţia a treia în rândul ţărilor UE.
Studiul arată că, atunci când beau, românii consumă de regulă 1-2 pahare (56%), numai 20% consumând 3-4 pahare, iar 6% mai mult de patru pahare. Restul de 12% consumă mai puţin de un pahar.
Analiza a fost realizată în lunile octombrie şi noiembrie ale anului trecut, de căre consorţiul TNS Opinion & Social, la cererea Comisiei Europene. Interviurile au vizat un număr total de aproape 29.000 de persoane din statele UE, din România şi Bulgaria, care la acea dată nu aderaseră (ambele state au aderat la UE la 1 ianuarie 2007), Croaţia (stat candidat la UE) şi comunitatea ciprioţilor turci.