Vrancea: Procurorii au reluat ancheta în Suraia privind o posibilă fraudă la referendum în 29 iulie

Echipa de procurori se află la ora actuală la postul de Poliţie din localitatea Suraia şi urmează să fie audiate mai multe persoane, sub coordonarea procurorului şef al DNA Galaţi, Gheorghe Ivan.

Primarul comunei Suraia, Vasile Grosu, a declarat că procurorii DNA continuă acţiunile de intimidare şi hărţuire a locuitorilor din Suraia cu scopul de a-i determina pe oameni să nu se mai prezinte la vot la alegerile generale din 9 decembrie.

Acesta a precizat că, din informaţiile pe care le deţine, urmează să fie audiate peste o sută de persoane.

Construcția Podului de la Ungheni peste râul Prut va fi demarată pe 26 aprilie

Ucraina impune sancțiuni firmelor chineze după ce a acuzat Beijingul că înarmează Rusia

„Continuă acţiunile de hărţuire şi intimidare pe care procurorii lui Băsescu le fac cu scopul de a-i intimida pe oameni pentru ca aceştia să nu mai vină la vot la alegerile generale din 29 decembrie. Sunt chemate la audieri peste o sută de persoane”, a afirmat primarul Vasile Grosu.

Edilul şef din Suraia spune că a fost sunat de oameni, care sunt speriaţi pentru că nu ştiu care sunt motivele pentru care sunt chemaţi să dea din nou declaraţii.

Procurorii DNA au mai făcut verificări în localitatea vrânceană Suraia la sfârşitul lunii august, pentru a stabili dacă oamenii au votat multiplu la referendumul din 29 iulie pentru demiterea lui Traian Băsescu.

De asemenea, au fost făcute verificări şi în localitatea vrânceană Lepşa, unde la referendum s-a înregistrat o prezenţă la vot de 250 la sută, autorităţile locale susţinând că acest lucru a fost posibil întrucât este vorba de o zonă turistică, aici fiind construite peste o mie de case de vacanţă.

În 16 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arăta că sunt înregistrate peste 500 de dosare penale privind desfăşurarea referendumului, unele dintre ele fiind la DNA, iar în aceste cauze nu sunt cercetate persoanele care au votat şi nu este verificat modul în care cetăţenii au votat, ci sunt investigate posibile fraude electorale. Din cele peste 500 de plângeri penale privind referendumul, în 50 de dosare este vorba de împiedicarea dreptului de a vota, iar în 297 sunt cercetate fapte de mită electorală, respectiv darea de bunuri sau bani pentru a vota sau a nu vota.