Alegerile din Italia, care vor avea loc peste zece zile, în alte circumstanţe ar fi fost percepute ca având o miză primordială, în timp ce capitalele Uniunii Euroepene urmăresc direcţia pe care o va lua statul italian, slăbit de criza monedei euro.
Totuşi, există multe şanse ca noul Guvern să fie format în aceeaşi perioadă când Papa, în vârstă de aproape 86 de ani, se va retrage din funcţie, eveniment fără precedent în istoria Bisericii Catolice din ultimii 2000 de ani.
„Prima reacţie a politicienilor italieni după demisia Papei a fost «Dumnezeule, acum vom dispărea din ziare şi de pe ecranele televizoarelor», ironizează Ugo Magri, editorialist al cotidianului italian „La Stampa”.
Potrivit analiştilor, demisia Papei Benedict al XVI-lea ar putea avea consecinţe importante asupra scrutinului, contracarând astfel creşterea spectaculoasă a fostului premier italian Silvio Berlusconi în sondaje şi evidenţiind ataşamentul clasei politice faţă de privilegiile sale.
„Este clar că vom beneficia de mai puţină atenţie în mass-media şi este corect să fie aşa”, a declarat Berlusconi. Fostul premier a profitat din plin de mediatizarea personalităţii proprii şi a recâştigat o mare parte din popularitate, având doar cu patru puncte mai puţin decât rivalul său, Pier Luigi Bersani, liderul coaliţiei de stânga.
Potrivit expertului în sondaj Renato Mannheimer, evenimentul istoric privind demisia Papei ar putea „dăuna” campaniei fostului blogger Beppe Grillo, lider al „Mişcării Cinci Stele” (M5S), de asemenea, foarte mediatizat, în pofida refuzului său de a participa la numeroase emisiuni televizate.
Analistul Luigi Crespi consideră că după anunţul lui Joseph Ratzinger, „campania electorală este terminată”.
În plus, primele zile în care vor funcţiona noul Guvern şi noul Parlament vor coincide cu întrunirea la Capela Sixtină a conclavului cardinalilor, menit să aleagă noul Papă, potrivit unei tradiţii seculare.
Actorul italian Maurizio Crozza a făcut glume pe această temă, prezentându-l pe actualul favorit pentru postul de premier, Pier Luigi Bersani, drept un veşnic perdant.
„Bersani este într-atât de lipsit de noroc, încât chiar dacă va câştiga alegerile, va rămâne în plan secund!”, a afirmat Crozza pe scena cunoscutului festival din San Remo.
Toţi candidaţii principali, atenţi la votul catolicilor, au grijă să-l laude pe Benedict al XVI-lee şi să-i aprobe decizia.
Actualul şef al Guvernului italian, Mario Monti, considerat ca fiind cel mai apropiat de Biserică, a delimitat cele două subiecte.
„Trebuie să separăm sacrul de profanul alegerilor”, a declarat Monti.
Totuşi, potrivit unor analişti, suprapunerea celor două teme ar putea dezavantaja clasa politică itaiană, compromisă de numeroase scandaluri de corupţie şi acuzată de acordarea unor privilegii vizând salarii şi pensii, în timp ce cetăţenilor italieni le-au fost impuse sacrificii.
Potrivit unui alt editorialist al cotidianului „La Stampa”, Marcello Sorgi, politicienii au devenit într-atât de preocupaţi de „vânătoarea de voturi, într-un incredibil spectacol de vanităţi”, încât ei „nu mai sunt capabili să evalueze semnificaţia decisivă” a demisiei lui Benedict al XVI-lea.
Marco Travaglio, editorialist al ziarului „Il Fatto Quotidiano”, consideră că decizia Papei, în vârstă de 85 de ani de a demisiona, scoate în evidenţă „politicienii italieni decrepiţi, atât în privinţa vârstei cât şi a politicii, care se agaţă de posturile lor până la moarte”.