Cele 47 de milioane de documente, care au aparţinut scrupuloasei rigori administrative a statului nazist şi care în prezent măsoară 27 de kilometri de arhivă la Bad Arolsen, în centrul Germaniei, nu au putut fi consultate până în acest moment decât în scop "umanitar", respectiv individual şi nominal, la cererea unei foste victime sau a unor persoane împuternicite de aceasta.
Cele 11 state care se ocupă de gestionarea lor – între care Germania, Franţa, Israel şi Statele Unite – s-au pus de acord în mai 2006 să deschidă arhivele cercetătorilor şi istoricilor.
Procesul de ratificare a acestui acord de către toate statele implicate încheindu-se, deschiderea arhivelor este efectivă începând de miercuri, a precizat un comunicat al secretarului de stat german pentru Afaceri Europene, Guenter Gloser.
"Aş vrea să invit toţi oamenii de ştiinţă să se folosească de ele, pentru a lucra la acest capitol sumbru al istoriei germane", a declarat Gloser.
Până recent, mai multe state, între care Germania, s-au opus deschiderii acestor documente publicului larg, din cauza caracterului deosebit de sensibil al unor informaţii pe care le conţin acestea, cum ar fi presupusa homosexualitate sau handicapul mintal al mai multor victime ale deportărilor.