Întrebat ce crede că se află în spatele acţiunilor ruse din ultimul timp, ministrul Afacerilor Externe a precizat că sunt „mulţi oameni în lumea noastră occidentală care speră, în mod onest, că poate avea loc o resetare a relaţiilor cu Rusia, o angajare a Rusiei în interese comune, din punct de vedere economic, politic, în lupta împotriva terorismului”. „Dar, în cele din urmă, s-a dovedit că fundamentele şi filosofia establishmentului politic şi militar de la Moscova nu s-au schimbat în mod fundamental”, a mai spus Titus Corlăţean.
Şeful diplomaţiei a subliniat că este „extrem de important” ca poziţia euroatlantică să rămână la fel de „coerentă şi unită” ca şi până acum, după ce Rusia a încălcat dreptul internaţional prin acţiunea militară în Ucraina.
În ceea ce priveşte declaraţia preşedintelui Traian Băsescu privind repoziţionarea resurselor NATO, Titus Corlăţean a declarat că Rusia trebuie să înţeleagă consecinţele negative generate de politica sa de autoizolare, dar comunitatea euroatlantică trebuie să fie pregătită şi pentru sporirea prezenţei militare.
„Ce este important acum este să vedem dacă Rusia a înţeles mesajul nostru, dacă a înţeles că această politică a sa de autoizolare din ultimele săptămâni va genera consecinţe negative pentru ea. În orice caz, trebuie să fim pregătiţi şi pentru sporirea prezenţei militare a NATO”, a spus Corlăţean.
Totodată, ministrul de Externe a exprimat îngrijorările Bucureştiului faţă de „posibile ameninţări” în Transnistria, precizând că în ultimele zile „trupele ruse au fost foarte active” în această regiune separatistă a R. Moldova.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, înainte de plecarea la Haga, la Summit-ul Securităţii Nucleare, că va profita de prezenţa mai multor şefi de stat pentru a informa cu privire la necesitatea repoziţionării resurselor militare ale NATO.
„Voi valorifica şansa că foarte mulţi şefi de stat sunt prezenţi la Haga şi, în afara summit-ului, voi informa cu privire la situaţia din regiune”, a spus şeful statului.
Traian Băsescu a adăugat că va informa cu privire la „nevoia de repoziţionare a resurselor militare ale NATO, ca urmare a activităţilor militare din ultimele luni ale Federaţiei Ruse”.
De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, după bilanţul SRI, că este posibil ca România să fie unul dintre beneficiarii repoziţionării forţelor NATO, urmare a evoluţiilor din regiune, ceea ce o va face „mult mai atractivă” pentru spionaj, astfel că trebuie consolidată componenta de contraspionaj.