Putin recunoaşte că forţele armate ruse se aflau în Crimeea în timpul referendumului, dar susţine că Rusia nu şi-a planificat acţiunile militare în acea regiune

„Rusia nu a planificat anexarea şi operaţiunile militare în Crimeea, dar riscul unor ameninţări împotriva etnicilor ruşi a fost real. Acest lucru a determinat populaţia din Crimeea să se gândească la viitor şi să ceară ajutor Rusiei”, a declarat preşedintele Vladimir Putin, răspunzând, în direct la televiziune, întrebărilor din partea cetăţenilor.

Putin a adăugat că decizia privind Crimeea a fost susţinută în unanimitate în Consiliul rus de Securitate.

El a mai afirmat că rezultatele referendumului au fost decisive în privinţa anexării peninsulei Crimeea.

Războiul din Ucraina, ziua 1138. Trei răniți și explozii auzite la Kiev pe fondul unui atac masiv cu rachete rusești / Oficial rus: Moscova și Washingtonul ar putea relua contactele diplomatice săptămâna viitoare

Războiul din Ucraina, ziua 1136. Negociatorul de la Kremlin susține că SUA și Rusia au făcut „progrese semnificative” către un acord de încetare a focului în Ucraina / Mai multe avioane F-16 sunt pregătite pentru Ucraina, afirmă un general american

Vladimir Putin recunoaşte că forţele armate ruse se aflau în Crimeea în timpul referendumului

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut pentru prima dată, joi, că forţele armate ruse erau prezente în Crimeea la referendumul din martie, care a permis alipirea peninsulei ucrainene la Rusia, relatează AFP.

„În spatele forţelor de autoapărare din Crimeea, bineînţeles, se aflau militarii noştri. Ei s-au comportat foarte corect (…) şi profesionist”, a declarat Putin în cadrul unei sesiuni televizate de întrebări şi răspunsuri, întrebat despre identitatea bărbaţilor înarmaţi, care nu purtau însemne naţionale, apăruţi în peninsulă înaintea referendumului din 16 martie.

„Oamenii aveau nevoie să fie protejaţi”, a adăugat el, precizând că în Crimeea se aflau atunci numeroase arme care puteau fi folosite de forţele loiale autorităţilor de la Kiev împotriva locuitorilor.

„Nu le-am ascuns niciodată colegilor mei străini că obiectivul nostru era de a asigura condiţiile pentru un vot liber”, a continuat el.

„De aceea, noi trebuia să luăm măsurile necesare pentru ca evenimentele să nu evolueze în sensul în care au evoluat în prezent în sud-estul Ucrainei, pentru a nu fi tancuri, trupe naţionaliste şi persoane (…) cu arme automate” în Crimeea, a explicat el.

La scurt timp după preluarea puterii de către un Guvern proeuropean la Kiev, după înlăturarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, mii de militari, bine echipaţi dar fără să poarte însemne militare care să permită identificarea lor, au fost mobilizaţi în Crimeea, încercuind, apoi preluând controlul instalaţiilor militare ucrainene.

Kievul a denunţat imediat prezenţa militarilor ruşi.

Autorităţile ucrainene şi Occidentul se tem că acelaşi scenariu ar putea fi aplicat în prezent în estul ţării, unde forţele loiale Kievului se confruntă cu insurgenţi proruşi, care cer o alipire la Rusia sau cel puţin „federalizarea” Ucrainei, pentru a conferi mai multe competenţe regiunilor.

Potrivit Kievului şi occidentalilor, aceste grupări armate prezente în est, denumite ironic „oamenii verzi” în Ucraina, sunt de fapt militari de elită ruşi, ca şi cei care au acţionat în Crimeea.

Moscova neagă că are militari sau agenţi în teritoriul ucrainean actual.