IPS Pimen i-a spus lui Dragnea, aflat, joi, în vizită la mănăstirea Dragomirna, că bisericile şi mănăstirile din Bucovina sunt unice în lume, au nevoie de îngrijire permanentă, ca pentru un bolnav sau pentru un bătrân, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Dragnea i-a dat asigurări că Guvernul va aloca fonduri pentru întreţinerea monumentelor, dar că vor fi alocate şi fonduri consistente din programe cu finanţare europeană.
IPS Pimen i-a răspuns că aceste fonduri nu sunt suficiente şi a subliniat că dacă nu se asigură finanţare solidă şi permanentă pentru întreţinerea acestor monumente va fi dezastru.
„Ce dă statul e foarte puţin. Aici trebuie să dai cât e nevoie. Îmi daţi proprietatea furată şi câştigul e al statului, că monumentele sunt ale poporului român”, a spus IPS Pimen, adăugând că în prezent, pădurile ţării sunt decimate.
Liviu Dragnea i-a spus însă că Guvernul a adoptat o legislaţie prin care se încearcă stoparea agresării pădurii.
„Ar fi a opta minune a lumii”, i-a replicat IPS Pimen.
Liviu Dragnea a venit la mănăstirea Dragomirna pentru a-i felicita pe cei care au restaurat frescele bisericii şi pentru care au primit două premii europene importante, Europa Nostra şi premiul publicului.
El a menţionat că la mănăstirea Dragomirna se continuă investiţii, în prezent la barajul iazului din apropiere, pentru protejarea mănăstirii, şi pentru că vrea ca imaginea bisericii să fie în continuare reflectată în apa din iaz.
„Am vrut să văd exact această minune arhitectonică. Aici sunt foarte multe lucruri unice”, a spus ministrul, care a adăugat că va sprijini lucrările începute la această mănăstire.
Liviu Dragnea a subliniat că Bucovina merită mult mai multă grijă decât i-a fost acordată până acum.
„Mai puţine cuvinte şi mai multe investiţii pentru ca aceste meleaguri unice în lume să poată fi vizitate de câţi mai mulţi oameni”, a spus Dragnea.
El a ţinut să meargă pe marginea iazului, unde au început lucrările la baraj şi să vadă cum se reflectă imaginea mănăstirii în luciul de apă.
Magistraţii Curţii de Apel Cluj au respins, în noiembrie 2013, cererea Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei de retrocedare a 166.000 de hectare de pădure.
Unităţile de cult din judeţul Suceava au primit, în anul 2004, în proprietate, potrivit Legii fondului funciar, câte 30 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, suprafaţa totală cu care Biserica Ortodoxă din Bucovina a fost pusă în posesie fiind de peste 15.000 de hectare.
Ulterior, în noiembrie 2004, printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă de Guvern, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fost împroprietărită cu 90.000 de hectare de pădure, dar legea de aprobarea a acestei ordonanţe a fost considerată neconstituţională de Curtea Constituţională.
Cererea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor privind acordarea, de către Guvern, Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a statutului de fundaţie de utilitate publică a fost respinsă în 2008, pe motiv că aceasta acţionează doar în numele unei persoane juridice, şi nu pentru realizarea unui interes public general.