Potrivit datelor înregistrate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în perioada 1 ianuarie – 1 septembrie au fost repatriaţi 66 de copii români neînsoţiţi. Cei mai mulţi au fost aduşi din Spania (18), Ungaria (10), Italia (opt) şi Franţa (cinci), dar şi din Canada, Germania, Marea Britanie (câte patru), SUA (trei), Grecia, Siria (câte doi), Danemarca, Elveţia, Finlanda, Norvegia, Olanda şi Suedia (câte unul).
„După repatrierea celor 66 copii, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului competente au propus măsura de protecţie a întoarcerii în familie pentru 49 copii şi măsura plasamentului într-un serviciu de protecţie specială pentru 17 copii”, se arată în răspunsul transmis de ANPDCA, la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.
Copiii pentru care s-a dispus plasamentul în sistemul de protecţie au fost aduşi din Ungaria (nouă), Italia, Spania (câte trei), Grecia şi Suedia (câte unul).
Potrivit articolului 24, alineatele 1 şi 2 din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, misiunile diplomatice şi consulare ale României au obligaţia să sesizeze Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice cu privire la copiii cetăţeni români aflaţi în străinătate care, din orice motive, nu sunt însoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal ori nu se găsesc sub supravegherea legală a unor persoane din străinătate. Ministerul trebuie să ia măsurile necesare pentru întoarcerea copiilor la părinţi sau la un alt reprezentant legal, imediat după identificarea acestora.
În cazul în care persoanele identificate nu pot sau refuză să preia copilul, tribunalul de la domiciliul copilului sau Tribunalul Bucureşti, în situaţia în care acest domiciliu nu este cunoscut, va dispune plasamentul copilului într-un serviciu de protecţie specială propus de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.