Problema statutului Ierusalimului a ajuns în mod indirect în faţa Curţii Supreme a SUA

Membrii Curţii păreau să aibă păreri divergente în legătură cu faptul dacă un paşaport american trebuie să reflecte politica externă a Statelor Unite, şi anume poziţia ţării asupra problemei statutului Ierusalimului, în acest caz, al unui cetăţean american născut în Oraşul Sfânt în 2002, relatează AFP.

Părinţii tânărului vor ca menţiunea „Israel” să fie adăugată pe paşaportul acestuia, celei de „născut la Ierusalim”.

Însă comunitatea internaţională şi Statele Unite respectă o neutralitate strictă asupra acestei probleme, unul dintre multiplele puncte aflate în contencios de mai multe decenii între israelieni şi palestinieni, care revendică fiecare în parte suveranitatea asupra oraşului.

Hamas afirmă că discuţiile cu SUA s-au concentrat pe eliberarea unui ostatic american din Gaza

SUA sugerează că negocierile Israel-Hamas vor fi mai substanţiale decât a afirmat Netanyahu

Departamentul de Stat, care emite paşapoartele, se limitează să numească oraşul ca loc de naştere.

Cu toate acestea, o lege federală a fost adoptată de Congres – semnată în 2002 de către fostul preşedinte George W. Bush – care autorizează ca, în cazul unui cetăţean american născut la Ierusalim, pe paşaportul acestuia să fie înscrisă menţiunea „Israel”.

Preşedintele Bush şi-a însoţit semnătura cu o declaraţie prin care condamna exact acest pasaj impus de către Congres – care presupune recunoaşterea oraşului drept capitală a Israelului – ca pe „o ingerinţă inacceptabilă în puterea constituţională a preşedintelui de a conduce politica externă a ţării”.

– 50.000 de paşapoarte

Curtea Supremă este nevoită, astfel, să examineze constituţionalitatea acestei legi, luând în dezbatere problema separării puterilor între Executiv şi Legislativ şi prerogativele constituţionale ale Executivului în raport cu Legislativul în domeniul politicii externe.

O parte a judecătorilor par că vor să încline către Guvern, care reafirmă că Legislativul nu trebuie să afecteze prerogativele preşedintelui, iar alţi judecători apreciază că legea adoptată de Congres nu este o declaraţie politică.

„Aceasta nu este o recunoaştere”, a declarat judecătorul conservator Antonin Scalia.

„Ierusalimul este în prezent un butoi cu pulbere”, a apreciat judecătoarea Elena Kagan. „Istoria arată că tot ceea ce are legătură cu Ierusalimul contează”, a insistat ea.

Părinţii tânărului american apreciază, prin avocata Alyza Lewin, că textul Constituţiei nu acordă doar preşedintelui puterea să recunoască o ţară sau alta. Ei consideră totodată că un paşaport serveşte la identificarea unui individ şi nu la proclamarea unei poziţii politice.

Din contră, în opinia Guvernului, potrivit avocatului acestuia Donald Verrilli, problema recunoaşterii unei anumite suveranităţi este „de domeniul Executivului”, iar susţinerea contrariului „sabotează credibilitatea preşedintelui”.

În martie 2012, Curtea Supremă a stabilit că solicitarea părinţilor de înscriere a menţiunii „Israel” pe paşaport este admisibilă din punct de vedere juridic, fără să se pronunţe pe fond în acest caz.

Aproximativ 50.000 de paşapoarte americane de acest tip sunt susceptibile să vizate de această problemă.