Parchetul Federal german a redeschis ancheta asupra unui atentat comis în urmă cu 34 de ani

Misterul care planează asupra unor eventuali complici a fost dezbătut frecvent de la atacul din 26 septembrie 1980, „cel mai grav” atribuit extremei drepte în Germania după al Doilea Război Mondial, a subliniat Parchetul într-un comunicat.

Declaraţiile unui „martor până în prezent necunoscut”, care evocă posibili complici, necesită noi investigaţii din partea poliţiei criminale din Bavaria, a explicat procurorul Harald Range.

„Asasinatul nu se prescrie” în Germania, a amintit el în comunicat, precizând că anchetatorii nu se vor limita doar la declaraţiile martorului, o femeie, ci „vor urma toate pistele” care vor permite elucidarea acestui „atentat învăluit în mister”.

Războiul din Ucraina, ziua 1133. Câștigurile teritoriale ale Rusiei în Ucraina, la cel mai scăzut nivel din iunie 2024 / Apelul Rusiei pentru un guvern ucrainean de tranziție „nu este apreciat” de Trump

Zelenski: Ucraina va purta vineri discuții „aprofundate” privind contingentul de trupe străine

La 26 septembrie 1980, Gundolf Köhler, un fost militant de extremă dreapta în vârstă de 21 de ani, a plasat o bombă într-o pubelă la intrarea principală a Oktoberfest, la Munchen, frecventat de milioane de amatori de bere în fiecare an.

Atentatul s-a soldat cu 13 morţi, inclusiv autorul, şi 211 răniţi. Ancheta a fost închisă în noiembrie 1982, după ce Parchetul Federal nu a mai identificat alte persoane care ar putea fi anchetate.

Köhler, student la geologie în Baden-Wurtemberg (vest), a aderat la un grupusculul de extremă dreapta „Grupul sportiv de apărare Hoffmann”.

Ipoteza privind autorul care a acţionat singur a fost contestată de apropiaţi ai victimelor, oficiali politici, în principal de stânga, şi cercetători. Într-o carte apărută în 2007, istoricul elveţian Daniele Ganser a făcut conexiuni între atentatul din timpul Oktoberfest şi reţeaua „Gladio”, celule clandestine înfiinţate de NATO pentru a organiza rezistenţa europeană în cazul unei invazii sovietice.

Această pistă a fost explorată în van de anchetatori, potrivit comunicatului Parchetului Federal. De asemenea, ei au luat la verificat documente din arhivele Stasi, serviciile secrete ale fostei Republici Democrate Germane, fără a găsi vreo „pistă promiţătoare”.

În 2011, săptămânalul Der Spiegel dădea asigurări, citând un document de „46.000 de pagini”, că apartenenţa lui Gundolf Köhler la mediile neonaziste era cunoscută autorităţilor înainte de comiterea atentatului şi dezvăluia „contacte intense” între aceste medii şi conservatori bavarezi din cadrul CSU.

Săptămânalul german emitea ipoteza că acest militant ar fi încercat să favorizeze alegerea candidatului CSU Franz Josef Strauss în postul de cancelar, învins în cele din urmă de social-democratul Helmut Schmidt.