Dreapta europeană şi-a expus disensiunile cu privire la migrare în Congresul PPE de la Madrid

„Criza migrării pe care o trăim nu se va termina la Crăciun, este o criză care va dura şi este necesar să ne înscriem acţiunea sub semnul duratei”, a declarat Jean-Claude Juncker în faţa aleşilor Partidului Popular European (PPE), grupul majoritar în Parlamentul European (PE), şi a liderilor conservatori, aflaţi în prima linie în această criză.

Congresul s-a desfăşurat înainte ca o bună parte dintre participanţi să se întâlnească din nou, duminică, în cadrul unui mini-summit al şefilor de stat şi de guverne din ţările vizate – Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, România, Macedonia, Serbia, Slovenia şi Ungaria.

Ei urmează să caute să-şi coordoneze acţiunea în faţa afluxului excepţional de migranţi, dintre care un număr mare fuge din faţa unor războaie, ca cele din Siria şi Irak.

Avem datele. Câți bani a acordat România Ucrainei. Țara noastră se află în primele 20 de state care au sprijinit militar, financiar și umanitar Ucraina

18:07

Apple lansează iPad Air cu cip M3: Performanță accelerată și noi funcționalități inovative

18:05

„Avem nevoie şi în Europa de valorile sufletului, pe care le uităm prea adesea”, a declarat luxemburghezul Juncker, din cadrul Partidului Popular Creştin şi Social.

„Ar trebui să fim conştienţi de responsabilitatea noastră”, a adăugat el, îndemnând la o nouă „fraternitate” cu Africa şi la punerea în aplicare a deciziilor deja adoptate cu privire la oferirea unui ajutor umanitar.

„Să nu facem poeme şi nici promisiuni, să acţionămm deoarece este urgent”, a insistat el, evocând angajarea unor donaţii în valoare de 2,3 miliarde de euro, care nu au fosr respectate în acest stadiu, în contextul în care statele membre au oferit doar ajutoare în valoare de 275 de milioane de euro.

„Orice persoană care intră în Europa are dreptul să fie tratată ca o fiinţă umană”, a declarat, la rândul ei, cancelarul german Angela Merkel, venită să reprezinte Uniunea Creştin Democrată (CDU), şi care şi-a reiterat poziţia cunoscută: primirea refugiaţilor şi repatrierea „imigranţilor economici”.

Înaintea lor, polonezul Donald Tusk a luat cuvântul pentru a apăra o linie mai fermă, ca Spania. „Ne-am pierdut capacitatea de a ne apăra frontierele”, a declarat fostul premier.

„Ar trebui să punem capăt discuţiei inutile între cei care vor să apere frontierele (…) şi susţinătorii solidarităţii şi deschiderii”, a adăugat el, în faţa cancelarului german şi premierului ungur Viktor Orban.

„Cetăţenii vor să se simtă în securitate din nou, iar abia în acel moment vor fi capabili să ajute oameni aflaţi la nevoie”, a insistat Tusk.

Orban, a pledat pentru apărarea „moştenirii” europene, care în opinia sa ţine de apărarea valorilor creştine ale Europei.

Alţii au subliniat necesitatea apărării „identităţii europene”, unei „civilizaţii” şi unei „culturi”.

„Identitatea, civilizaţia, cultura, limbile europene – dacă nu le apărăm noi, cine să le apere?”, a întrebat fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, liderul Republicanilor (dreapta), exprimându-şi opoziţia faţă de o aderare a Turciei la UE.