„România va obţine o dezvoltare a planului de contingenţă. Concret acest lucru înseamnă că, atunci când eşti atacat, ştii cine, când şi unde vine să te apere. Este vorba despre un plan cu termene precise, cu responsabili, cu unităţi alocate. (…) Am obţinut o echilibrare a întăririi prezenţei NATO pe flancul estic în mod complementar. În flancul nord-estic vor fi dislocate patru batalioane – câte unul în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. În flancul nord-estic accentul va fi terestru, în timp ce în sudul flancului estic accentul va fi terestru, maritim şi aerian” – au declarat surse aliate.
Sursele citate au susţinut că la summitul NATO de la Varşovia va fi anunţată înfiinţarea unei brigăzi multinaţionale în România, care va avea un efectiv de 3-5.000 de militari.
„Din partea României vom avea două batalioane a câte o mie de militari pentru început. Diferenţa o vor reprezenta militarii din partea aliaţilor – în jur de 1.000 – prin rotaţie. Există un angajament din partea Bulgariei de 400 de militari, din partea Poloniei o companie şi mai discutăm cu încă 4 aliaţi”, au mai afirmat sursele.
Potrivit acestora, rolul unor comandamente NATO de pe teritorul României este de a facilita dislocarea rapidă a forţelor aliate în regiune – dacă este nevoie – inclusiv desfăşurarea forţei de reacţie rapidă a NATO.
O altă decizie care va fi luată se referă la sistemul antirachetă de la Deveselu, care urmează să fie integrat în sistemul antirachetă al NATO.
Sursele menţionate susţin şi că la Sofia a existat o confuzie privind prezenţa navală a NATO în Marea Neagră. Partea română a propus înfiinţarea unui cadru de cooperare pentru instruire şi exerciţii navale din Marea Neagră, în timp ce premierul bulgar a făcut referire la o flotă.
„SUA Franţa şi Marea Britanie susţin acest proiect. Cu Turcia, cu sau fără Bulgaria, România îşi va asuma rolul de naţiune cadru la care să se alăture alte state neriverane. Este vorba despre state care au mai făcut exerciţii în Marea Neagră, respectiv Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Canada şi Polonia”, au mai susţinut sursele citate.
Declaraţia finală a summitului de la Varşovia încă se negociază, în prezent ea având peste 120 de paragrafe şi 65 de pagini.