”Raportul MCV a ajutat enorm sistemul nostru judiciar să progreseze. Raportul MCV este un fel de radiografie care vede doar <
Cătălin Predoiu a afirmat că pentru a atinge acest obiectiv trebuie ca ”Iordache să înveţe să fie ministru de justitie, să dea jos bocancii <
Situaţia este mai bună decât în urmă cu 10 ani când a început ”povestea MCV, dar unele note false strică încă simfonia şi pe alocuri destul de dramatic”, potrivit liberalului.
”Ar fi însă o greşeală să lăsăm folosirea acestor neajunsuri ca pretext pentru oprirea anticorupţiei şi abandonarea integrităţii în funcţiile publice. Deci, tot înainte, mai cu calm, mai fără politică, mai cu ştiinţă de carte şi mai mulţi bani”, a subliniat fostul ministru al Justiţiei.
Cât priveşte cerea lui Călin Popescu Tăriceanu de a nu mai coopera cu Bruxellesul în materie de MCV, Predoiu a afirmat că este de ”o gravitate ieşită din comun, pentru ca Raportul are şi o valoare de simbol în privinţă cooperării noastre cu statele membre europene”.
”Să nu uităm că pe baza MCV s-a luat decizia intrării Romaniei în UE, domnul Tăriceanu ştie bine, era premier atunci. Când propune să refuzam cooperarea cu Bruxelles în cadrul MCV, domnul Tăriceanu spune:<
Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat miercuri că rapoartele MCV indică progrese importante şi ireversibile, afirmând că va discuta cu Liviu Dragnea, Sorin Grindeanu şi Teodor Meleşcanu pentru a transmite CE că nu mai doresc să coopereze în cadrul „mecanismului de verificare”.
România continuă să înregistreze progrese în reformarea sistemului judiciar şi în combaterea corupţiei, dar critici ale politicienilor şi presei la adresa instituţiilor judiciare, în special a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), riscă să submineze încrederea în justiţie, arată raportul MCV.
În privinţa „ameninţărilor la adresa independenţei justiţiei”, raportul MCV notează că „în 2016 s-a observat intensificarea criticilor la adresa magistraţilor şi a instituţiilor judiciare, fiind vizată în principal Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA)”. „Au existat acuzaţii lansate în spaţiul public prin intermediul site-urilor de socializare online, a posturilor tv sau chiar pe paginile oficiale ale instituţiilor statului, amplificându-se prin repetarea în presă. Multe acuzaţii au fost proferate de oficiali de rang înalt şi de persoane publice (spre exemplu, fostul preşedinte al ţării, preşedintele Senatului, deputaţi şi senatori), având astfel un impact mai mare, situaţiile intrând în contradicţie cu normele de respectare a independenţei justiţiei şi generând riscul subminării încrederii publice în întregul sistem judiciar. Printre acuzaţii figurează cele că DNA ar fi acţionat abuziv, la ordine politice şi prin încălcarea legii. Un exemplu despre atacurile personalizate este cel al acuzaţiilor de plagiere a tezei de doctorat de către procurorul-şef al DNA, în pofida faptului că o acuzaţie similară fusese deja respinsă de o comisie educaţională specială în anul 2012 (…)”, observă raportul.