Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.
De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul predominant.
Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere”, dar şi din termenul egiptean cu acelaşi înţeles „paseh”.
Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă în România şi oferită apoi credincioşilor la slujba de Înviere. Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul: E vorba de lumina iubirii
„E vorba de lumina credinţelor, a faptelor bune şi a iubirii, care trebuie să ne însoţească pe toţi. (..) Au fost la Ierusalim foarte mulţi români din ţară şi din diaspora (..), foarte mulţi români care vin asemenea credincioşilor din vremea Mântuitorului, care vin de departe. (…) Noi dorim ca toţi fiii pământului românesc să se asemene fiilor luminii, să umble în lumină după cum ne-a recomandat Mântuitorul. (..) Dorim să întâmpinăm cu toţii aşa cum se cuvine această mare sărbătoare a Învierii, să ne bucurăm de darurile pe care Mântuitorul cel înviat din morţi le-a daruti. (..) Această bucurie şi lumină a Învierii să o păstrăm mereu în vieţile noastre”, a spus Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, la sosirea în România.
O delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a adus Sfânta Lumină de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, cu un avion special, închiriat de Patriarhie.
Sfânta Lumină a fost oferită la slujba de Înviere (orele 24.00), de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, clerului şi credincioşilor prezenţi la Catedrala Patriarhală.
Patriarhul Daniel: Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne cheamă să oferim iubire milostivă celor din jur
„Învierea lui Hristos este temelia Învierii tuturor oamenilor. <
Duminică spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”, la care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.
Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte. Conform tradiţiei, în Sâmbăta Mare şi în zilele de Paşte (duminică, luni şi marţi), nu se spală rufe, acest obicei fiind menţinut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.
Data sărbătoririi Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paştele este sărbătorit în duminica imediat următoare primei luni pline de după echinocţiul de primăvară.