Brazilia va organiza alegeri prezidenţiale pe 7 octombrie, al optulea scrutin de la reinstaurarea democraţiei în anul 1985. Este vorba de o ciocnire fundamentală între democraţie şi statul de drept, între alegerile libere şi corecte şi sistemul judiciar. O parte a acestei contradicţii a fost explicată recent de Luiz Inácio Lula da Silva, fostul preşedinte al Braziliei care şi-a depus candidatura din închisoare pe 15 august. Sistemul electoral şi judiciar brazilian urmează să decidă în curând dacă va admite candidatura fostului preşedinte ori dacă o va respinge. Respingerea „ar fi o eroare. Candidatura lui Lula da Silva va consolida democraţia în Brazilia, acest lucru fiind o condiţie necesară, chiar dacă nu suficientă, a sistemului statului de drept”, scrie Jorge Castañeda, fost ministru de Externe al Mexicului, într-un editorial publicat în NYT.
Lula da Silva şi susţinătorii lui argumentează că el se clasează pe primul loc în sondajele de opinie şi că nu i se permite candidatura din cauza unui delict minor de corupţie, criticând faptul că sistemul judiciar brazilian a devenit arbitru al procesului electoral.
Adversarii şi o parte a presei din Brazilia insistă asupra substanţei problemei – faptul că Lula da Silva a fost condamnat pentru corupţie.
„Nu există o soluţie bună la această dilemă, mai ales într-o ţară care are o elită politică foarte discreditată şi care abia reuşeşte să iasă din cea mai gravă recesiune din ultimele decenii. (…) A permite candidatura lui Lula da Silva ar fi pe placul simpatizanţilor, care sunt foarte mulţi, dar ar afecta puternic ideea că, după două secole de privilegii, corupţie, absenţa legilor egale, după căderea celor puternici din funcţii înalte, Brazilia ar intra în sfârşit în modernitate la capitolul în care naţiunea şi vecinii au avut mereu cele mai slabe rezultate: sistemul statului de drept. Dar a le nega zecilor de milioane de brazilieni din circumscripţiile electorale ale lui Lula da Silva posibilitatea de a-şi readuce idolul în Palatul prezidenţial Planalto aproape că ar implica lipsirea de un drept”, subliniază Jorge Castañeda.
Fostul ministru mexican de Externe argumentează că Lula da Silva a primit susţinerea a zeci de personalităţi de rang internaţional, inclusiv din Statele Unite. „În final, chiar dacă cred că scandalul Lava Jato şi seriozitatea judecătorilor au fost de folos Braziliei şi Americii Latine, prefer să îl văd pe Lula da Silva candidat, mai degrabă decât să rămână în detenţie”, subliniază Jorge Castañeda, argumentând că acuzaţiile care au condus la condamnare nu au fost puternice şi că sentinţa este disproporţionată.