A pierdut în finala cu zeul Timo Boll, 1-4, dar pentru buzoianul descoperit de Mircea Dinu argintul e ca un aur. Şi, mai presus de toate, medalia lui Ovi e încă o confirmare a şcolii de tenis de masă din România. Tenisul de masă e sportul în care trebuie să alegi cea mai bună soluţie pentru a pune mingea pe masă în doar o fracţiune de secundă. Şi, responsabil principal pentru plasarea mingii în jumătatea adversarului, este creierul.
„Reţeta perfectă pentru mine o sintetizez aşa: am un joc energic şi empatizez cu publicul”
Mie mi se pare că ai un stil foarte spectaculos de a juca. E felul tău sau, să spunem, mai faci câte un artificiu şi pentru public, aşa cum plonjează portarii la fotbal?
Da, e spectaculos, dar nu mă ajuta mereu. Jucam la acelaşi tempo da cappo al fine, acum reuşesc să-mi schimb ritmul pe parcursul unui meci, în funcţie de adversari, pentru a le contracara jocul. Mai ales împotriva stângacilor aveam un mare complex. Acum am schimbat şi strategia la European împotriva stângacilor, iar tactica a dat roade. Eu dau foarte mult cu forhandul, marşez mult pe această armă a mea. Dar, de regulă, împotriva stângacilor le deschizi foarte mult unghiul lovind cu dreapta. Aşa că mi-am îmbunătăţit foarte mult reverul în acest sezon. Şi cred că şi datorită acestui amănunt am reuşit să elimin trei jucători de mână stângă.
CITEŞTE continuarea în Prosport