Zeci de ani, autorităţile din Bistriţa-Năsăud şi cele din comuna Milaş, satul în care s-a născut primul cardinal român, artizan al Unirii, nu au amplasat nici măcar o plăcuţă care să amintescă originile lui Iuliu Hossu, cel care a citit Rezoluţia Marii Adunări din 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia.
La 100 de ani de la Marea Unire, cardinalul are în judeţ trei statui şi busturi realizate de autorităţi, oameni de afaceri şi de biserică.
Un prim bust de bronz a fost ridicat în satul natal al cardinaului, în Milaş, foarte aproape de casa în care s-a născut şi a crescut artizanul Marii Uniri. Imobilul a fost demolat parţial, în prezent reprezentând un real pericol pentru localnici. Bustul a fost finanţat de un grup de oameni de afaceri şi este o lucrare din bronz, operă a sculptorului Ilarion Voinea.
Un al doilea bust a fost realizat, dezvelit şi sfinţit la sărbătoarea hramului Parohiei Greco-Catolice din localitatea Cormaia, opera fiind realizată cu fondurile bisericii.
A treia statuie a cardinalului a fost finanţată cu 50.000 de lei de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi a fost amplasată în curtea Bisericii Bunvestire din Bistriţa, fiind şi cea mai impunătoare dintre acestea. Statuia, realizată din bronz, are 2,7 metri şi a fost amplasată pe un postament de un metru.
Iuliu Hossu s-a născut la data de 30 ianuarie 1885 în localitatea Milaş. Pe 1 decembrie 1918, episcopul Iuliu Hossu a citit actul Unirii de la Alba Iulia în faţa a 100.000 de români. Apoi, episcopii Iuliu Hossu şi Miron Cristea, alături de Alexandru Vaida-Voievod şi Vasile Goldiş, au dus la Bucureşti Declaraţia de Unire de la Alba Iulia şi i-au înmânat-o regelui Ferdinand I al Românilor.
Pentru că a refuzat scaunul de Mitropolit al Moldovei, oferit de comunişti în schimbul trecerii la religia ortodoxă, Iuliu Hossu a fost condamnat la închisoare şi a fost închis la Sighet între anii 1950-1955. Cu un an înainte să moară, papa Ioan Paul al IV-lea i-a oferit rangul de cardinal.