Ger şi singurătate. Între aceşti poli îşi duce viaţa Liubova Morekhodova într-o căsuţă sărăcioasă de lemn din stepta siberiană de pe malul Baikalului, cel mai adânc lac din lume.
Supranumit de triburile de buriaţi „Lacul Luminilor”, Baikal deţine o cincime din apa dulce la nivel mondial şi peste 3.600 de specii de vieţuitoare şi plante.
În acest regat al naturii, Liubova trăieşte singură ca la marginea lumii. În fiecare iarnă, bătrâna îşi scoate patinele sovietice fabricate în 1943, le înnoadă sforile în jurul tibiei şi porneşte pe podeaua de gheaţă a lacului în căutarea vitelor ei care se mai rătăcesc câteodată pe malul celălalt. Liubova glisează cu graţia unei Ecaterina Gordeeva, campioana olimpică a Rusiei la patinaj artistic în 1994.
Pensia şi vizitele ocazionale ale fiului ei sunt singurele „evenimente” exterioare care sparg ordinea identică a zilelor ei în liniştea peisajului muntos.
„Stau singură şi privesc. Mă simt fericită. Şi apoi mă gândesc: dacă cineva ar sta lângă mine, ar spune: «Câtă frumuseţe, o incredibilă frumuseţe!»”, mărturisea Liubova în videoreportajul din 2018.
Liubova s-a născut chiar aici, apoi a plecat la oraş, unde a lucrat aproape toată viaţa la o fabrică din Irkuţk. În 2011, trezindu-se pensionară, Liubova a hotărât să se întoarcă în locul copilăriei, alături de soţul ei, care între timp a decedat.
Autorul videoreportajului, Ray Furlong, oferă acum câteva detalii de making-of. „Ne-a fost greu să ţinem pasul cu ea doar cu drona, deoarece patina foarte repede. Cred că atinsese o viteză 20-30 km/h”.
Aşa că Furlong şi colegul său au hotărât să o filmeze şi de la bordul maşinii, intrând în trena Liubovei pe apa îngheţată bocnă.
Un an mai târziu, Liubova spune că telefoanele nu contenesc. „Am primit o groază de telefoane. Oamenii vor să mă ajute (…) M-au sunat şi din alte ţări. Am primit şi o scrisoare din Germania”.
În 2019, patinele sovietice ale Liubovei încă rezistă la proba timpului.