„Nu cred ca ar strica. Dar este apanajul legiuitorului, nu putem să interferăm în activitatea acestuia, dar ne-ar fi util astfel de instrument. Există evidenţa tuturor celor condamnaţi, statistica evidenţiază şi pe categorii. Nu ştiu dacă registrul de acest tip nu ar fi instrument suplimentar şi care s-ar suprapune peste evidenţa clasică”, a declarat Felix Bănilă, şeful DIICOT.
Precizările vin după ce Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, marţi, legea de organizare a Registrului naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor precum şi pentru completarea Legii privind organizarea şi funcţionarea SNDGJ.
Reglementarea adoptată de Parlament are scopul de a preveni şi combate infracţiunile sexuale asupra unor persoane precum şi asupra minorilor „ca un mijloc de cunoaştere şi identificare operativă a persoanelor care au comis respectivele contravenţii şi infracţiuni”, arată obiectul legii. Actul normativ completează şi Legea 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.
Legea a fost iniţiată de deputata independentă Oana Bîzgan şi a beneficiat de susţinerea a 110 deputaţi şi senatori.
„Registrul este un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis fapte precum viol şi agresiune sexuală, act sexual cu un minor şi corupere sexuală a minorilor, trafic de persoane şi trafic de minori, proxenetism şi folosire a prostituţiei infantile, pornografie infantilă, incest, ş.a.m.d., având scopul de a preveni recidiva, nu de a pedepsi suplimentar infractorul”, arată un comunicat emis de deputatul Oana Bîzgan.