Popescu a mai spus că luni se duce la Bruxelles pentru a discuta cu comisarii europeni pe energie, piaţă internă şi competitivitate pentru a clarifica situaţia privind ajutoarele de salvare acordate. Complexul Energetic Oltenia este al doilea producător de energie electrică al României, cu o capacitate de generare de peste 3.000 de MW.
„Luni sunt la Bruxelles, am întâlnire cu trei comisari europeni, pe energie, piaţă internă şi competitivitate, şi niciunul dintre cei 3 comisari nu a contramandat întâlnirea pe motiv că avem o criză politică în România. (…) Eu, ministerul Economiei, am avut două ordonanţe de urgenţă. Una a fost cu ajutorul de stat pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO), care a fost simultan cu ajutorul de stat pentru Tarom. Dacă nu (le) dădeam acum şi guvernul era căzut ce făceam cu acei oameni, 13.000 de oameni la CEO şi câteva mii la Tarom, ce făceam cu ei, că nu mai puteam… era ajutor de salvare pentru aceste două companii pentru care şi merg la Comisia Europeană. Pentru ajutoarele de stat merg la Comisia Europeană, am întâlnire cu comisarul pe concurenţă, ca să explicăm, defapt am explicat, am prenotificat, trebuia dată ordonanţa. Dacă în momentul de faţă nu o dădeam atunci, erau şanse 99% să se închidă acele companii”, a spus Virgil Popescu, ministrul demis al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la Digi24.
Popescu a mai adăugat că o a doua ordonanţă importantă pentru securitatea naţională, dată în şedinţa de marţi, când Guvernul a adoptat peste 20 de OUG, este o modificare a Legii petrolului astfel încât Guvernul să poată rezilia un acord petrolier.
„O a doua (ordonanţă) a fost o transpunere de directivă, foarte clară, o uitare a vechilor guverne, de transpunere a art. 2 din directivă – pe motive de siguranţă naţională un stat poate, la propunerea autorităţii competente, să refuze semnarea unui acord petrolier sau să retragă, să rezilieze un acord petrolier. Lucruri foarte importante pentru securitatea naţională”, a precizat Virgil Popescu.
Demersul de modificare a plecat de la intenţia Exxon Mobil de vânzare a participaţiei de 50% în proiectul offshore de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, în contextul în care compania americană de petrol şi gaze a purtat discuţii cu ruşii de la Lukoil.