În cazul în care moneda va intra în circulaţie, acesta va fi folosită pentru a simula activităţile bancare de zi cu zi, cum ar fi plăţile, depozitele şi retragerile de pe un portofel digital, a precizat instituţia.
„Scopul proiectului este de a arăta cum e-krona ar putea fi folosită de publicul larg”, a declarat Riksbank într-un comunicat.
În ianuarie, băncile centrale din Marea Britanie, zona euro, Japonia, Suedia şi Elveţia şi-au unit forţele pentru a evalua posibilitatea emiterii de CDB.
CBDC-urile sunt bani tradiţionali, dar în formă digitală, emişi şi guvernaţi de banca centrală a unei ţări. În schimb, criptomonedele precum bitcoin sunt produse prin rezolvarea unor exerciţii complexe matematice şi guvernate de comunităţi online, în loc de o instituţie centrală.
Scăderea accentuată a utilizării numerarului şi concurenţa valutelor alternative, cum ar fi Libra a Facebook, a determinat, de asemenea, băncile centrale din întreaga lume să ia în considerare emiterea propriilor monede electronice.
Efectuarea plăţilor în e-krona va fi „la fel de uşoară ca trimiterea unui mesaj text”, a spus Riksbank pe site-ul său web.
Suedia este ţara cea mai puţin dependentă de banii cash din lume. Riksbank a declarat că nu a luat nicio decizie finală cu privire la emiterea unei e-krona şi că testul, dezvoltat de compania Accenture, va simula utilizarea e-krona într-un „mediu izolat”.
Testul va funcţiona până în februarie 2021 şi va folosi tehnologia blockchain, a spusadăugat Riksbank.