O carte pe zi: „Ştefan J. Fay sau cercul care se închide”, de Doina Rad

Ştefan J. Fay (1919-2009) – de fapt Ştefan Vasile Andrei, Baron de Fay – a fost un scriitor şi genealogist francez, originar din România, a fost descendent al familiilor nobiliare de Fay (dinspre tată – Joseph, Baron de Fay – deputat şi diplomat) şi Kemény (mama – Gabriela, Contesă Kemény). Familiile acestea au dat, de-a lungul secolelor, vestiţi militari, ambasadori (la Înalta Poartă şi la Veneţia), guvernatori, scriitori, pictori sau muzicieni, precum Fáy András (1786-1864), clasic al literaturii maghiare, sau un alt Fáy András (+1911), fabulist şi scriitor în Esperanto, bunicul scriitorului nostru. Tatăl lui Ştefan J. Fay, doctor în drept internaţional, specialist în istorie şi poliglot, a fost deputat al secuilor în Parlamentul României Mari (discursurile sale au fost elogiate de Nicolae Iorga), prieten politic cu Octavian şi Eugen Goga, Octavian C. Tăslăuanu ş.a., devenind ulterior prim-secretar al Legaţiei României la Tokyo şi Bruxelles. Ştefan J. Fay a publicat numeroase volume (reportaje, povestiri, nuvele, până la romane, memorii şi cronologii), sub nume propriu sau sub pseudonimul Ştefan Andrei, pentru care, în 2009, a primit Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofiţer, categoria A, Literatură.

Anul trecut, la împlinirea a o sută de ani de la naşterea scriitorului, Doina Rad a publicat prima monografie consacrată acestui scriitor, în care îi conturează personalitatea complexă, avatarurile biografice şi diversitatea creaţiei original. Viaţa acestui scriitor longeviv este ea însăşi una de roman, căci a fost baron, apoi şomer, pictor de biserici, normator sau bibliotecar. Istoria familiei scriitorului este de-a dreptul fascinantă, cu baroni, prinţi şi conţi, cu episcopi şi cavaleri cruciaţi, cu viteji cuirasieri şi un Principe al Transilvaniei. La 76 de ani, Ştefan J. Fay se mută la Paris şi apoi la Nisa, unde locuia fiul său şi unde, din 2009, avea să-şi doarmă somnul de veci, în ţărâna strămoşilor săi. Se închidea, în felul acesta, cercul deschis de înaintaşii lui, în urmă cu nouă secole.

„Titlul acestui volum, scrie autoarea, sugerează tocmai această dimensiune a existenţei scriitorului, al cărui destin pare a fi acela de a închide cercul (…) întoarcerea, după 900 de ani, pe meleagurile strămoşilor săi paterni, în ţărâna crărora se odihneşte acum.”

Pe lângă istoria familiei şi ascendenţa aristocratică, volumul cuprinde informaţii despre întreaga operă a scriitorului, memorii, epistolar şi corespondenţă, despre personalităţile care i-au modelat viaţa (Mircea Vulcănescu, Monseniorul Vladimir Ghika, Mircea Eliade, Constantin Noica, Corneliu Baba, Ion Jalea, Vasile Rudeanu), dar şi despre Ştefan J. Fay în arhiva Securităţii. Şi fireşte, o impresionantă iconografie.
Familia clujeană Doina şi Ilie Rad a fost prietenă a scriitorului – în 2009, Ilie Radu publica un volum impresionant de corespondeţă cu Ştefan J. Fay, de 427 de pagini; „cartea unor întâlniri epistolare” cum sublinia crititul Irina Petraş.

Doina Rad – „Ştefan J. Fay sau cercul care se închide”. Monografie. Editura Şcoala ardeleană. 372 pag.