Economia Rusiei este puternic afectată de pandemia de coronavirus. Produsul intern brut al ţării ar putea scădea cu 15% dacă preţurile petrolului scad sub 10 dolari pe baril, spune cea mai mare bancă din Rusia, citată de Reuters.
„Nu va fi o topire macroeconomică, dar sunt îngrijorat că cetăţenii îşi vor pierde mijloacele de trai”, a spus Sergei Guriev, un economist care a emigrat din Rusia în 2013.
Fostul ministru de Finanţe Alexei Kudrin a spus că numărul celor care rămân fără serviciu în Rusia ar putea depăşi 8 milioane anul acesta.
Veniturile din petrol şi gaze ar putea scădea cu 165 de miliarde de dolari, a declarat Tatiana Evdokimova, economistă, lucru ce ar putea obliga guvernul rus să intre adânc în rezervele sale internaţionale pentru a finanţa bugetul de stat, care se află deja într-un mare deficit.
„Toate aceste lucruri coroborate reprezintă una dintre cele mai mari încercări pentru Putin, în cei 20 de ani de când este la putere”, a spus profesorul de economie Sergei Medvedev.
„Decorul s-a schimbat dramatic. Stabilitatea a fost distrusă, Putin are mai puţină legitimitate ca înainte. Regimul va fi unul de supravieţuire până anul următor, în căutarea rezervelor”, a adăugat Medvedev.
Rusia are peste 58.000 de cazuri de coronavirus şi mai mult de 513 decese, iar Putin lucrează acum dintr-un birou dinafara Moscovei, prin videoconferinţe.
Au început să apară primele semne de nemulţumire socială, după ce mai mulţi proprietari ai unor companii mici au protestat pe internet faţă de măsurile de izolare şi faţă de lipsa de implicare a autorităţilor pentru a-i ajuta pe aceştia.
Kremlinul a spus că această iniţiativă online este ilegală, însă că este important să dea ascultare oamenilor. Guvernul a transmis că va ajuta mai mult firmele dacă va fi necesar.
Dariya Kaminskaya, proprietara unui service auto, care şi-a suspendat activitatea, a declarat pentru Reuters că şi-a plătit cei şapte angajaţi din propriul buzunar.
„Aşa au început revoluţiile în trecut, începând cu proletariatul”, a spus aceasta.
Un om de afaceri din Rusia, care a preferat să rămână anonim, a spus că se aşteaptă la un val de falimente în cazul afacerilor mici.
„Probabil că nu va fi la fel de rău ca în 1991 (anul în care Uniunea Sovietică a căzut). Dar va fi dificil. Poate nu vor fi violenţe sau mitinguri mari, dar oamenii vor fi la marginea prăpastiei”, a spus acesta.
Toate acestea i-au adus preşedintelui Vladimir Putin numeroase critici.
Al patrulea mandat al lui Putin expiră în 2024. El a anunţat la sfârşitul lunii martie că a decis amânarea referendumului privind modificarea Constituţiei pe fondul pandemiei de Covid-19, anunţă Reuters.
Modificările propuse, care i-ar permite lui Putin să candideze din nou pentru funcţia de preşedinte al Rusiei în 2024, ar fi trebuit să fie votate de către cetăţeni pe 22 aprilie. Schimbarea este privită de unii drept o promisiune de a „guverna pe viaţă”, după încheierea mandatului său, în 2024.
Putin nu a anunţat o nouă dată pentru organizarea referendumului, însă a anunţat că analizează situaţia actuală pentru a vedea când s-ar putea organiza un nou vot.