Nu doar că erau ingineri de clasă, că au inventat încălzirea prin pardosea şi au construit apeducte impresionante, dar romanii ştiau şi cum să recicleze gunoiul, spune un arheolog american, care a studiat modul în care erau construite locuinţele din oraşul Pompei.
Cercetătorii de la Pompeii, oraşul îngropat sub un strat gros de cenuşă vulcanică când Vezuviu a izbucnit în 79 d.Hr., au descoperit că uriaşele movile de deşeuri aruncate în afara zidurilor oraşului reprezentau o sursă de material folosit ulterior în alte construcţii.
Profesorul Allison Emmerson a declarat că gunoiul a fost adunat de-a lungul zidului extern de pe latura de nord a oraşului. Acesta era adunat în movile care se puteau înălţa până la câţiva metri şi erau formate din bucăţi de ceramică şi ipsos neutilizabile, care ulterior erau refolosite ca materiale de construcţie.
Despre aceste movile s-a crezut anterior că s-au format atunci când un cutremur a lovit oraşul cu aproximativ 17 ani înainte de erupţia vulcanului. Dar noile studii, menite să observe felul în care au fost construite clădirile din Pompei, au arătat că aceste resturi de materiale erau reutilizate în construcţiile noi, cum ar fi podelele locuinţelor.
„Am descoperit că o parte din oraş a fost construit din gunoi. Mormanele din afara zidurilor nu erau materiale care au fost aruncate pentru a scăpa de ele. Erau duse în afara zidurilor, unde erau colectate şi sortate pentru a fi apoi revândute ca materiale de construcţie”, a explicat Emmerson.
Pompei a fost un oraş de vile elegante şi clădiri publice frumoase, pieţe deschise, magazine artizanale, taverne, bordeluri şi băi. A inclus un amfiteatru care a găzduit jocuri de gladiator şi care putea găzdui până la 20.000 de spectatori.