„Momentul adevărului“ pentru UE. Liderii discută acordul de finanţare post-Covid

17 iul. 2020, 13:58, Știri externe

Raluca Florescu

Liderii UE se întâlnesc pentru prima dată faţă în faţă într-un summit, de la începutul epidemiei de coronavirus, cu aşteptări mici faţă de acordul post-Covid privind un pachet de stimulare de 750 miliarde de euro, scrie BBC.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că este „momentul adevărului“ pentru Europa, iar următoarele ore vor fi decisive. Problema principală este împărţirea fondului de redresare a economiei în subvenţii şi înîmprumuturi.

Ajunsă la summit, Angela Merkel a spus: „Diferenţele sunt foarte mari şi nu pot spune dacă vom găsi sau nu o soluţie de data aceasta“. Ar fi de dorit, a spus ea, dar oamenii trebuie să fie realişti.

Ţările UE încearcă să adune 40 de miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina în acest an

10:58

Ursula von der Leyen menține planul de 800 de miliarde de euro pentru apărarea Europei

17:09, 10 Mart. 2025

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a recunoscut că discuţiile vor fi „foarte dificile“, în timp ce premierul grec Kyriakos Mitsotakis a spus că nimeni nu ar trebui să piardă din vedere imaginea de ansamblu: „Ne confruntăm cu cea mai mare criză economică de la cel de-al doilea război mondial încoace“.

Premierul Estoniei, Juri Ratas, crede: „Avem nevoie de un răspuns rapid, puternic şi unit la criza generată de pandemie pentru a reporni economia europeană“.

De ce este atât de complicată finanţarea?

Statele din sud, inclusiv Italia şi Spania, doresc o decizie urgentă, fără prea multe compromisuri, după cum a spus premierul italian Giuseppe Conte. Aceştia trebuie să redreseze economia afectată de pandemia care a luat 35.000 de vieţi în Italia şi încă 28.400 în Spania.

Banca Centrală Europeană din Frankfurt a prognozat deja o scădere de 8,7% în economia zonei euro în acest an din cauza pandemiei. Însă, economiile care au trecut recent printr-o criză financiară doresc mai degrabă subvenţii, decât să-şi asume alte datorii.

Planul de redresare, susţinut de Franţa şi Germania, ce are în vedere subvenţii de 500 miliarde de euro şi împrumuturi de 250 miliarde de euro, este respins de mai multe ţări din Europa de Nord, în frunte cu Olanda. Ţări ca Austria, Suedia, Danemarca şi, într-o oarecare măsură, Finlanda, doresc un anumit control asupra modului în care sunt distribuiţi banii. În acelaşi timp, statele din sud sunt ezitante.