Prevederile Legii 162/2020 intră vineri în vigoare, iar noul act normativ stabileşte că viitoarele acte de identitate vor conţine, în funcţie de tipul acestora, diverse date cu caracter personal. În primul rând, trebuie să ştii că nu vei fi obligat să treci la cartea de identitate electronică. Însă, dacă vei opta pentru asta, să ştii că pe noul document vor fi înscrise, în plus faţă de datele personale cunoscute, incluse şi în buletinele simple, şi datele tale biometrice, adică imaginea feţei şi, eventual, amprentele a două degete, precum şi o semnătură digitală.
În plus, şi copiii sub 14 ani vor putea avea cărţi de identitate simple sau electronice, dacă părinţii vor dori acest lucru, cu menţiunea că varianta electronică a buletinului nu va conţine, în cazul copiilor mai mici de 12 ani, şi amprentele lor. În funcţie de vârsta titularului, noile documente vor avea o valabiliate de doi ani (pentru copiii sub 14 ani), patru ani (pentru cei între 14 şi 18 ani) şi zece ani (pentru majori).
Totodată, persoanele care vor deţine o carte electronică nu vor mai avea nevoie şi de cardul de sănătate, pentru că se vor folosi de buletin pentru a avea acces la serviciile medicale.
Tot de vineri dispar complet din legislaţie şi cărţile de alegător. Acestea existau doar în teorie, căci în practică cartea de alegător nu a fost folosită la vot în cei zece ani de la apariţia ei.
Eliberarea noilor cărţi de identitate se va face atunci când condiţiile tehnice vor permite. Astfel de iniţiative au existat şi până acum, însă nu au fost implementate din motive ce ţin de tehnologie.