Aceasta este una dintre cele mai importante concluzii din prima zi a celei de-a zecea ediţii a ZF Power Summit, cel mai important eveniment dedicat pieţei de energie, susţinut de platfoma media a Ziarului Financiar.
Partenerii acestei ediţii aniversare au fost Engie, Ijdelea Mihăilescu, NNDKP, Nova Power & Gas, OMV Petrom, MOL, CEZ Group, Bondoc şi Asociaţii, Centrul Român al Energiei (CRE), Chimcomplex, Druid, Electrica Furnizare, Enel, E.ON, Fondul Proprietatea, Hidroelectrica, Horvath & Partners, Nuclearelectrica, Photon Energy, Romgaz, SAS, Tinmar Energy, Transgaz şi Transelectrica.
„România este producător de gaze naturale şi avem nevoie de aceasta pentru a face tranziţia de la cărbune la energie verde“, a declarat Virgil Popescu, ministrul energiei, cel care a deschis ediţia aniversară a ZF Power Summit 2021.
Potrivit acestuia, nu este niciun dubiu privind aprobarea schimbărilor la Legea offshore, cerute la unison de industria extractivă astfel încât să demareze marile proiecte de investiţii în producţia de gaz nou din Marea Neagră.
„Adaptarea infrastructurii pentru gaz ar trebui să fie fie folosită şi dupa aceea. Hidrogenul reprezintă viitorul şi pentru România. Cred că este important ca tranziţia energetică să se facă conform unei scheme europene“, a declarat Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, prezent în cadrul evenimentului organizat de ZF.
Timmermans este omul cheie al tranziţiei energetice la nivelul UE, el fiind cel care conduce de la cel mai înalt nivel realizarea şi implementarea Green Deal şi a directivelor care vor asigura neutralitatea climatică la nivelul anului 2050. Vicepreşedintele CE a fost însă extrem de clar în ceea ce priveşte viitorul industriei de cărbuni.
„Ca nepot de miner, trebuie să fiu brutal de sincer: nu există viitor în cărbune. Din punct de vedere economic, nu mai este cerere pentru cărbune. Industria nu are viitor, dar oamenii care lucrează în industrie au viitor“, a spus Frans Timmermans.
La rândul său, Eric Stab, CEO preşedinte & CEO al Engie România, a subliniat importanţa gazului pentru piaţa locală, făcând însă legătura şi cu zona de hidrogen, care se bucură în acest moment de o atenţie sporită ca parte a viitorului energetic european.
„S-a spus de mai multe ori astăzi aici că gazul natural are un rol important în tranziţia energetică. Am mai spus-o şi cu alte ocazii: gazul este energia de tranziţie a tranziţiei energetice. Însă ponderea acestuia în mixul energetic va scădea în timp şi va fi înlocuit cu gazele verzi“, a precizat Stab.
Potrivit acestuia, în total, în România, sunt 3,9 milioane de clienţi conectaţi la reţelele de distribuţie a gazului natural, adică 44% din totalul gospodăriilor din ţară.
„Dacă luăm în considerare toţi distribuitorii din România, reţeaua se poate extinde cu până la 130.000-150.000 de clienţi anual. Având în vedere că legislaţia s-a modificat, iar conectările trebuie realizate în mod gratuit, anticipăm un număr mai mare de cereri decât în anii anteriori. De când s-a adoptat legea, vedem o creştere de 4 ori a numărului de solicitări de racordare“, a atras însă atenţia CEO-ul Engie România.
„Suntem bucuroşi să vedem că există cerere, însă trebuie să ne asigurăm că tot procesul este gestionabil“, a mai spus CEO-ul Engie România.
Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, a precizat că dacă Legea Offshore va fi modificată, există şanse ca proiectul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră să înceapă producţie în 2024-2025.
„Acesta e un proiect de anvergură internaţională, durează ceva timp până când se bifează toţi factorii şi toate condiţiile. Durează circa 5 ani dezvoltarea acestui proiect. Trebuie însă să demarăm procesul, să aducem acest beneficiu economic României. Acest proiect face parte din procesul de tranziţie al României, este un proiect stabil care va oferi o redresare economică şi noi locuri de muncă“, a mai precizat Verchere.