Maria Desmirean, co-founder Biodeck – un proiect lansat în 2017 care oferă o gamă largă de ambalaje de unică folosinţă 100% biodegradabile şi reciclabile, făcute din plante – a declarat în emisiunea „Ochii pe mine!”, de la Aleph News, faptul că Uniunea Europeană are o listă cu zece obiecte din plastic pe care vrea să le interzică.
Ce spune invitata lui Vlad Craioveanu despre educaţia românilor în ceea ce priveşte respectarea mediului înconjurător, dar şi cât de mult a schimbat pandemia această percepţie?
„Se cheamă directiva single use plastics şi, începând cu luna iulie, vor fi interzise spre comercializare un număr de 10 obiecte sau, mă rog, ambalaje din plastic. Şi anume paiele de băut pentru sucuri, beţişoarele de urechi, tacâmurile, etc. Sunt, de exemplu, beţişoare de urechi din bambus. Au ales un număr de 10 obiecte care sunt cele mai des întâlnite în ape şi oceane. Pieptenele cred că va mai fi de plastic.”
Maria Desmirean a recunoscut însă că, deşi se fac paşi importanţi pentru a aplica legislaţia în vigoare pe partea de mediu, sunt puţini oameni care o respectă cu adevărat.
„Ar trebui să se facă ceva pentru aplicarea legislaţiilor în vigoare pentru că, pe deoparte, se fac paşi în direcţia asta. Adică, da, se trece legislaţie şi se adoptă legislaţie în favoarea mediului înconjurător, dar din păcate prea puţini dintre noi o respectă. Şi aici rezultatele vorbesc de la sine.”
„Dacă înainte de pandemie vorbeam de un interes tot mai mare către reutilizabile, se discuta foarte mult de utilizarea paharelor şi ceştilor de cafea reutilizabile când te duci la coffee shop, acum, având în vedere pandemia, lumea nu prea mai e dispusă să accepte acest gen de ambalaje reutilizabile şi mergem în continuare pe ideea asta de unică folosinţă”, a explicat Maria Desmirean.
Invitata lui Vlad Craioveanu a povestit şi de unde a pornit ideea Biodeck, dar şi cum a fost ea primită pe piaţa din România.
„Această idee ne-a venit, mie şi prietenilor, când eram la un festival de muzică şi ne-am dat seama că în urma noastră rămân foarte multe gunoaie. Ambalaje de cele mai multe ori. (…) Rămâneau munţi de plastic. Se pot face şi ambalaje pe bază de plante. Pot fi mai multe, în mare parte amidonul de porumb, amidonul de cartof, trestie de zahăr.”
„Ne-am bucurat de o receptivitate foarte mare din partea lanţurilor de supermarketuri şi, în special, a firmelor mari. Mare parte din această receptivitate vine şi din presiunea Uniunii Europene, dar şi a consumatorului. Pentru că se aşteaptă ca marile companii să aibă demersuri mai sustenabile şi să facă paşi concreţi în direcţia aceasta.”
„Din punctul meu de vedere, România are un noroc foarte mare, cel puţin din perspectiva mediului, că vin aceste ţinte de reciclare, cum le numesc ei, ţintele de mediu (n.r. – Uniunea Europeană). Şi atunci suntem cumva obligaţi, forţaţi, trebuie să facem ceva în direcţia asta.
În momentul de faţă, de exemplu, se lucrează, există bugetul ăsta – planul naţional de redresare şi rezilienţă, îi zic ei. Şi au obligativitatea să cheltuie bani pentru mediu. Toate proiectele pe care le fac ei trebuie să aibă şi o componentă de mediu. Deci obligat, forţat, se poate şi la noi”, conchide co-fondatoarea Biodeck.