Publicistul Ion Cristoiu afirmă că nemulţumirile produse de discursul de marţi al lui Joe Biden sunt nejustificate, decizia de retragere a trupelor SUA din Afganistan fiind una corectă, care arată continuarea politicii lui Donald Trump şi care va marca abandonarea de către America a rolului de jandarm al lumii.
Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:
„Rar am văzut pînă acum o intervenţie publică a unui preşedinte American mai prost primită de liderii de opinie şi de liderii politici din afara SUA ca discursul preşedintelui Joe Biden despre situaţia din Afganistan, luni, 16 august 2021. Proasta primire a acestui discurs îşi are cauza principală în revolta faţă de decizia lui Biden de a retrage trupele americane din Afganistan. Dacă americanii ar fi rămas mai departe – s-a spus – talibanii n-ar fi cucerit atît de uşor ţara şi afganii ar fi beneficiat de democraţie, de stat de drept, de confortul civilizaţiei. Sub acest semn, multă lume se aştepta ca Joe Biden să-şi pună cenuşă în cap şi, cerîndu-şi iertare poporului american, să anunţe că SUA vor reveni în forţă în Afganistan cu mulţi mai mulţi militari şi mult mai mult echipament. Dînd peste cap aşteptările multora, Joe Biden şi-a apărat corect şi chiar brav decizia de retragere a trupelor. Că a fost o decizie corectă, Joe Biden a argumentat invocînd prăbuşirea în doar 10 zile a unui regim clădit timp de 20 de ani. În zece zile, a dispărut ca şi cum n-ar fi fost:
E un argument puternic şi n-ar fi stricat dacă din toată tărăşenia Joe Biden ar fi tras o concluzie amară, apelînd la zicala cu baba pe care unii se trudesc s-o treacă strada, deşi ea nu vrea.
Comentatorii acestui discurs, chiar şi cei – puţini – favorabili, au trecut cu vederea o dezvăluire esenţială. Deşi Acordul de la Doha, din 29 februarie 2020, dintre America şi Talibani, confirmat de o Declaraţie comună dintre Republica Islamică Afganistan şi Statele Unite ale Americii pentru aducerea păcii în Afganistan, stabilea clar începerea de convorbiri între regim şi talibani astfel încît să se ajungă la un Guvern de tranziţie din care să facă parte şi talibanii, preşedintele Ghani a refuzat ulterior să îndeplinească această condiţie. Nu ştim cum a justificat preşedintele Ashraf Ghani, cel care a fugit pur şi simplu din ţară la intrarea talibanilor în Kabul. Ştim însă din sezonul 8 al serialului Homeland (pe care m-am apucat să-l revăd dîndu-mi seama că abordează printr-o operă de ficţiune dificultăţile unui acord cu talibanii şi nu din cauza talibanilor, ci a regimului azi prăbuşit) că vicepreşedintele din serial, Abdul Qadir G’ulom, face tot ce-i stă în putinţă pentru compromite Acordul zicînd că Ne vom bate ca leii dacă vor pleca americanii. Cum s-au bătut ca leii ştim din cucerirea Afganistanului în doar 10 zile de către talibani!
Însă, după opinia mea, principalul argument în favoarea deciziei a fost amintit doar în treacăt de Joe Biden. Şi anume că a luat sfîrşit intervenţionismul american în alte locuri din lume, în postura de jandarm mondial. Nu trebuie să uităm că retragerea din Afganistan a fost decisă de Donald Trump. Că pînă în mai 2021, se cerea transpunerea Acordului dintre SUA şi talibani din 29 februarie 2020, al cărui titlu pare inspirat din O mie şi una de nopţi:
29 februarie 2020 care corespunde cu Rajab 5, 1441 în calendarul lunar Hijri şi Hoot 10, 1398 în calendarul solar Hijri>.
În mai multe comentarii publicate pe cristoiublog.ro încă din 2016, cînd Donald Trump nu fusese nici măcar nominalizat drept candidat al Republicanilor, am invocat cartea sa de referinţă din 2015 Crippled America. How to Make America Great. Mulţi au fost atenţi doar la partea a doua a titlului, formulat de parcă ar fi fost dat unei cărţi de un naţionalist din orice ţară a lumii care-şi propune să facă din nou ţara sa mare. Adevărul cărţii e însă prima parte: America oloagă.
Donald Trump scrie că America e oloagă (dezastrul lucrărilor publice, de exemplu), deoarece ea cheltuie sume uriaşe pentru a asigura protecţia unor ţări precum Germania, Coreea de Sud, Arabia Saudită, Japonia. Şi în timp ce America le apără, respectivele şi-au dezvoltat economii care concurează economia americană. Şi o concurează cu succes, deoarece banii pe care ar trebui să-i dea propriei apărări sînt investiţi în economia naţională. Întîmplările din Afganistan confirmă strălucit teza sa potrivit căreia America a risipit trilioane de dolari pentru a apăra în Afganistan un regim de proprii cetăţeni. Care regim în loc să se apere singur a vîrît banii Americii în palate, conturi peste hotare, trai de lux. Prin America First, Donald Trump a înţeles Pe primul loc interesul Americii.
Şi în lumea de azi, multipolară, cu o Chină care cîştigă pe frontul economic, America First înseamnă renunţarea la costisitorul rol de jandarm mondial în favoarea necesarului rol de constructor al propriei ţări. Cheia dialogului angajat cu talibanii de către Donald Trump, încheiat cu un Acord istoric aici stă:
În curmarea uriaşei risipe de bani în protejarea unui regim care nu se putea apăra singur.
Joe Biden e un brav continuator al acestei Revoluţii produse de Trump în politica Americii. De aceea America se va retrage şi din Irak.
Atît în cazul Afganistanului, cît şi al Irakului s-a concluzionat că America nu-şi poate permite să cheltuie bani pentru a apăra un regim care nu se poate apăra şi singur.
Nu e greu de presupus că acest lucru se va întîmpla şi cu ţările care nu se vor apăra singure, pariind pe protecţia Americii.
Decizia lui Joe Biden ne arată că Revoluţia produsă de Donald Trump n-a fost rezultatul unei nebunii, ci a unei cerinţe profunde a Americii.
Evitînd fanteziile lui Donald Trump, seriosul Joe Biden continuă ceea ce a făcut Donald Trump.
Şi faptul că şi-a asumat critica devastatoare cînd a decis retragerea din Afganistan ne arată că Joe Biden e un bărbat brav, puternic, altul decît cel pe care încercau să-l schiţeze adversarii.
Decizia e a unui bărbat curajos şi nu a unui bărbat nevolnic.”
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro