De ce „ne omoară” plictiseala

Un efect secundar provocat de perioadele de restricţii pandemice a fost conştientizarea apăsătoare a stării de plictiseală trăite în diverse forme de mulţi oameni, „prizonieri” în propriile case. Întrebarea cum de, în societatea modernă în care abundă formele de divertisment şi în confortul locuinţei, e posibil un astfel de sentiment îşi găseşte răspunsul în analiza pe care Erich Fromm o face despre una dintre „cele mai patologice” stări ale fiinţei umane. „În anumite culturi în care viaţa este foarte confortabilă, dar în care plictiseala s-a dezvoltat destul de mult avem mai multe sinucideri şi cazuri de schizofrenie decât în alte ţări în care există mai mult contact cu realitatea, chiar dacă realitatea e tragică, pentru că tristeţea şi tragedia sunt mai uşor de suportat decât plictiseala”, precizează acesta.

Comunicat de presă furnizat şi asumat de Fabrica de PR

Citeşte comunicatul în întregime la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=15396