Prima pagină » Economic » Gazul din Marea Neagră a sărit de 150 mld. ZF: Firmele locale şi regiunea se uită de pe mal la o comoară blocată în mare chiar de statul român

Gazul din Marea Neagră a sărit de 150 mld. ZF: Firmele locale şi regiunea se uită de pe mal la o comoară blocată în mare chiar de statul român

Ultimele tranzacţii cu gaz pe bursa CEGH de la Viena, re­fe­rinţa de preţ pentru Ro­mâ­nia, s-au închis la un preţ de 72 de euro pe MWh. La această valoare, punga de gaze de 200 de mi­liar­de de metri cubi care zace pe fundul Mării Negre poate fi eva­luată la pes­te 150 mld. euro. Anul trecut, ace­eaşi rezer­vă valo­ra circa 20 de miliarde de euro. Apre­cierea fără prece­dent a ga­zului natural nu a adus vreun beneficiu României, în con­textul în care această bogăţie zace blocată de circa trei ani de zile într-un haos legislativ.
Gazul din Marea Neagră a sărit de 150 mld. ZF: Firmele locale şi regiunea se uită de pe mal la o comoară blocată în mare chiar de statul român
Roxana Petrescu
14 nov. 2021, 08:31, Economic

Potrivit informaţiilor publice, zona eco­nomică românească a Mării Negre ar avea re­zer­ve de 200 de miliarde de metri cubi, can­ti­ta­te care ar putea acoperi consumul na­ţio­nal pen­tru următorii 20 de ani. Consumul apro­xi­ma­tiv de gaze al României este de circa 10 mi­liar­de de metri cubi. Din această pungă de ga­ze, circa 80 de miliarde de metri cubi sunt în blo­cul Neptun Deep, gestionat acum de OMV Petrom şi de Rom­gaz, după ce compa­nia de stat a ajuns la un acord cu ame­ricanii de la ExxonMobil pentru pre­lua­rea participaţiei de 50% pe care aceştia o aveau în proiect, scrie Ziarul Financiar.

„Modificarea până la fi­nalul anului a Legii Offshore este esenţială pentru ex­trac­ţia gazului natural din pro­iec­tul Neptun Deep. În contextul unui declin abrupt al pro­ducţiei de gaze naturale domes­tice, consi­de­răm că gazul din Marea Neagră este soluţia pentru asigurarea independenţei ener­getice a României“, spun, din nou, re­prezentanţii OMV Petrom în raportul pentru al treilea tri­mestru prezentat recent la Bursă.

Gazul natural a avut o evoluţie spec­ta­cu­loasă în ultimul an, redresarea econo­mi­ilor europene postpandemie şi cererea de re­surse care a însoţit acest fenomen depă­şind cu mult posibilităţile de producţie ale blocului.

Astfel, de la o medie de tranzacţionare de 8,8 euro pe MWh în al treilea trimestru al anu­lui trecut, gazul a ajuns la circa 40 de euro pe MWh pentru perioada similară a anu­lui acesta. În prezent, tranzacţiile pe bur­sa de gaze CEGH de la Viena, referinţa de preţ pentru tranzacţionarea gazului româ­nesc, se încheie la 72 de euro pe MWh. La aceste niveluri de preţ, punga de gaze de 200 de mi­liarde de metri cubi din Marea Nea­gră valora anul trecut circa 20 mld. euro pen­tru ca acum, întreaga cantitate, să poate fi esti­mată, la un calcul simplu, la peste 150 mld. euro.

În linii mari, factorul de extracţie în cazul gazului natural este de circa 70%, dar este posibil ca acest procent să se mai schimbe odată cu avansul tehnologiei.

Aceste cifre sunt însă doar pe hârtie, în contextul în care gazul din Marea Neagră este blocat de circa trei ani de zile într-un haos legislativ. Mai departe, România preferă să importe tot maim ult gaz rusesc, mai ales în contextul în care producţia locală a scăzut cu circa 20% în ultima decadă.