La Bucureşti francul elveţian este, cu 4,7366 lei/unitate, în zona maximului istoric, atins pe 26 noiembrie, la 4,7398 lei/unitate. Francul a urcat constant în cursul lunii noiembrie, de la 4,6886 lei la data de 3 noiembrie.
Poziţia aparentă a băncii centrale îi va deruta pe investitorii care se obişnuiseră cu ideea că instituţia va lupta cu dobânzi negative şi achiziţii de valută străină pentru a ţine în frâu moneda elveţiană.
Luni, francul a crescut la 1,0426 faţă de euro – cel mai ridicat nivel din iulie 2015 – alimentat de apariţia unei noi variante COVID-19, de inflaţia scăzută din Elveţia şi de slăbiciunea euro.
Nivelul nu este departe de nivelul de 1:1 faţă de euro pe care francul l-a atins pentru scurt timp după ultima schimbare de politică a BNS din ianuarie 2015.
SNB a renunţat să mai limiteze francul la nivelul actual, din cauza inflaţiei benigne din Elveţia şi a economiei robuste a ţării. În schimb, este posibil ca banca centrală să încerce să prevină o apreciere rapidă şi pe scară largă, spun economiştii.
Nu a existat un răspuns imediat din partea SNB la o solicitare a Reuters pentru comentarii cu privire la datele de luni şi la reacţia economiştilor la acestea.
La sfârşitul săptămânii, Andrea Maechler, membru al consiliului de conducere, a declarat că Banca Naţională a Elveţiei monitorizează nivelul francului, deşi nu vizează o rată specifică.
Inflaţia elveţiană de 1,2% se încadrează în definiţia BNS de stabilitate a preţurilor şi reduce necesitatea de a acţiona.
„Politica pe termen lung a SNB rămâne în vigoare: combaterea unei supraevaluări puternice a francului elveţian. Întrebarea este, însă, ce înseamnă o supraevaluare puternică”, a declarat economistul UBS Alessandro Bee.
Poziţia BNS va fi testată în zilele următoare, în special dacă varianta Omicron a coronavirusului va creşte cererea pentru franc.
„Acum situaţia devine mai complicată pentru SNB”, a declarat economistul ING Charlotte de Montpellier. „Există riscul unei mişcări spre siguranţă şi a unei întăriri a monedelor considerate ca fiind refugii sigure şi, prin urmare, a francului elveţian”.
Până acum, SNB a făcut ceea ce trebuia să facă, nu a risipit prea mulţi bani pentru apărarea francului, a declarat economistul Junius J Safra Sarasin. „Cred însă că vor încerca să oprească orice apreciere la 1,03. Aceasta ar fi ultima linie de apărare înainte de paritate”, a spus el.