Exerciţiul NATO din Arctica capătă o nouă semnificaţie după invazia Rusiei în Ucraina

Dar anul acesta, exerciţiul bianual, cunoscut sub numele de Cold Response, a căpătat o semnificaţie suplimentară pentru unii dintre cei aproximativ 3.000 de puşcaşi marini americani care participă la el, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

Caporalul Sean Galigan, un puşcaş marin de 21 de ani din New Jersey care se concentrează pe realimentarea aeronavelor în timpul exerciţiului, a declarat că invazia a fost în mintea sa, chiar dacă exerciţiul a fost planificat cu luni înainte ca Rusia să înceapă să îşi adune forţele în apropierea Ucrainei.

„Întotdeauna este ceva ce s-ar putea întâmpla, dar acum, din moment ce suntem aici, dacă s-ar întâmpla ceva, am fi gata de plecare”, a spus Galigan.

Liderii opoziției din Ucraina resping ideea de a fi organizate alegeri pe timp de război

19:26

Pamela Bach a încetat din viață. Actrița și fosta soție a lui David Hasselhoff avea 62 de ani

18:52

Relaţiile dintre Norvegia şi Rusia, care împart o graniţă arctică, s-au îmbunătăţit treptat în perioada de după Războiul Rece, înainte de a suferi un regres atunci când Moscova a anexat Crimeea în 2014.

Acest lucru a declanşat tensiuni în nord de ambele părţi ale frontierei şi manevre militare mai frecvente.

Chiar înainte de invazie, despre care preşedintele rus Vladimir Putin spune că este o „operaţiune militară specială”, Moscova a acuzat NATO că destabilizează securitatea europeană prin exerciţii militare la scară largă şi prin consolidarea armatei sale pe flancul estic al alianţei.

Deşi nu există semne că Rusia ar avea în vedere să facă mişcări militare asupra Norvegiei, invazia Ucrainei, care a distrus clădiri şi a ucis civili, a sporit neliniştea în regiune.

Inamicul din exerciţiu este fictiv, dar paralelele cu ceea ce ar putea arăta un viitor conflict în regiune sunt inconfundabile. În cadrul exerciţiului, puşcaşii marini americani efectuează debarcări amfibii în Norvegia, spaţiul aerian deasupra ţării este contestat şi se depun eforturi minuţioase pentru a analiza logistica aducerii trupelor în ţară şi a reaprovizionării acestora.

Iteraţia anterioară a exerciţiului a fost anulată din cauza coronavirusului şi a avut loc ultima dată în 2018, când s-a numit Trident Juncture.

Exerciţiul, care se desfăşoară până în prima săptămână din aprilie şi reuneşte aproximativ 30.000 de soldaţi din 27 de ţări, se desfăşoară într-un centru de operaţiuni simulat în Boda, cu rânduri de puşcaşi marini care lucrează pe computere pentru a-şi urmări inamicul fictiv.

Vineri, exerciţiul a fost întrerupt pentru scurt timp, deoarece centrul a coordonat răspunsul la o prăbuşire reală a unui avion al puşcaşilor marini americani, în care au pierit toţi cei patru militari de la bord.

A doua zi, centrul de comandă s-a concentrat din nou asupra exerciţiului, urmărind mişcările puşcaşilor marini în timp ce aceştia se îndreptau spre ţărmurile Norvegiei, iar avioanele F-18 asigurau acoperirea aeriană a trupelor mai la nord.