Ascultarea unei melodii preferate, familiare sau care poate transporta instantaneu o persoană într-un alt moment al vieţii, poate aduce în minte detalii cu o claritate uimitoare. Şi nu este doar un sentiment fantezist, există ştiinţă în spatele modului în care mintea noastră conectează muzica cu memoria, potrivit CNN.
Există de mult timp o asociere benefică între muzică şi pacienţii cu Alzheimer sau demenţă. S-a constatat că ascultarea repetată a muzicii cu semnificaţie personală îmbunătăţeşte adaptabilitatea creierului la pacienţii cu boala Alzheimer timpurie sau cu deficienţe cognitive uşoare.
Muzica este legată de dorinţa noastră de a comunica, de a spune poveşti şi de a împărtăşi valori unii cu alţii, şi are rădăcini adânci în culturile umane timpurii.
Un studiu recent, care a cuprins şase continente şi peste 350.000 de participanţi, a arătat că tipurile de personalitate sunt legate de anumite preferinţe muzicale.
În timpul studiului, persoane din peste 50 de ţări şi-au declarat singure plăcerea pentru 23 de genuri muzicale diferite, completând în acelaşi timp un chestionar de personalitate. În cadrul unei a doua evaluări, participanţii au ascultat, de asemenea, scurte clipuri de muzică din 16 genuri şi subgenuri diferite de muzică occidentală şi le-au clasificat. Studiul a fost publicat în Journal of Personality and Social Psychology în luna februarie.
Muzica s-a încadrat în cinci categorii principale de stiluri. „Mellow” este asociat cu soft rock, R&B şi muzica contemporană pentru adulţi, incluzând versuri romantice şi ritmuri lente, în timp ce „intens” este muzica mai tare, mai agresivă, cum ar fi punk, rock clasic, heavy metal şi power pop. Celelalte categorii au inclus „contemporan” (muzică electronică optimistă, rap, latino şi euro-pop), „sofisticat” (muzică clasică, operă, jazz) şi „nepretenţios” (genuri de muzică relaxantă sau country).
„Am fost surprinşi de cât de mult s-au replicat aceste tipare între muzică şi personalitate pe tot globul”, a declarat într-un comunicat autorul studiului, David Greenberg, cercetător asociat onorific la Universitatea din Cambridge şi cercetător postdoctoral la Universitatea Bar-Ilan. „Oamenii pot fi divizaţi de geografie, limbă şi cultură, dar dacă unui introvertit dintr-o parte a lumii îi place aceeaşi muzică ca şi introvertiţilor din altă parte, acest lucru sugerează că muzica ar putea fi o punte foarte puternică. Muzica îi ajută pe oameni să se înţeleagă unii pe alţii şi să găsească un teren comun”.
Cercetătorii recunosc faptul că gusturile muzicale nu sunt imprimate în piatră şi se pot schimba. Dar studiul oferă o bază pentru înţelegerea modului în care muzica poate traversa alte diviziuni sociale şi aduce oamenii împreună, a spus Greenberg.