Prima pagină » Ştiinţă-Sănătate » Tehnologia ştiinţifico-fantastică care luptă împotriva ţânţarilor cu malarie

Tehnologia ştiinţifico-fantastică care luptă împotriva ţânţarilor cu malarie

Tehnologia ştiinţifico-fantastică care luptă împotriva ţânţarilor cu malarie
Mihaela Ionita
23 mai 2022, 08:41, Ştiinţă-Sănătate
Modul în care funcţionează unităţile genetice pare desprins dintr-un roman ştiinţifico-fantastic, dar acestea sunt deja folosite în teste de laborator. 
 
În timp ce OMG-ul standard introduce o nouă genă, modificată în laborator, într-un organism, tehnologia unitate genetică merge mai departe. Aceasta introduce o unitate genetică, o genă creată în laborator care se poate replica automat, care vizează şi elimină o anumită genă naturală.

Cum funcţionează?

Unităţile genetice sunt create prin adăugarea la o genă a unei secvenţe de ADN programabile, numită Crispr. Aceasta comandă ţintirea versiunii naturale a sa în ADN-ul celuilalt părinte în noul embrion, potrivit BBC.
 
Dacă un animal (părintele A) care conţine o unitate genetică se împerechează cu unul care nu conţine (părintele B), atunci, în embrionul în formare care începe să combine materialul lor genetic, unitatea genetică a părintelui A intră imediat în acţiune.
 
Acesta recunoaşte versiunea genetică naturală a sa în cromozomul opus părintelui B şi o distruge, tăind-o din lanţul ADN. Cromozomul părintelui B se repară apoi, dar o face copiind unitatea genetică a părintelui A.
 
Astfel, embrionul şi urmaşii rezultaţi au aproape garantat că vor avea genele, în loc de o şansă de 50% în cazul OMG-ului standard, deoarece un embrion ia jumătate din genele sale de la fiecare părinte.

Rolul tehnologiei complexe

Se speră că unităţile genetice pot fi folosite pentru a reduce considerabil numărul de ţânţari cu malarie şi de alţi dăunători sau specii invazive.

Acest proces este mai eficient decât ADN-ul standard, deoarece, întrucât fiecare descendent are trăsătura genetică introdusă, aceasta se răspândeşte mult mai repede şi mai departe.
 
O organizaţie care se află în prima linie în acest domeniu este Target Malaria, care a dezvoltat dispozitive de antrenare a genelor care împiedică ţânţarii să producă pui de sex feminin. Acest lucru este important din două motive, doar femelele muşcă, iar fără femele, numărul ţânţarilor va scădea vertiginos.
 
Obiectivul principal este de a reduce considerabil numărul de persoane care mor din cauza malariei, în 2020, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, erau 627.000.
 
De asemenea, ar putea reduce drastic impactul economic al bolii. Cu 241 de milioane de cazuri în 2020, majoritatea în Africa, se estimează că malaria va costa continentul 12 miliarde de dolari în fiecare an, sub formă de reducere a producţiei economice.
 
Cu toate acestea, militanţi precum Liz O’Neill spun că riscurile unor consecinţe neprevăzute, cum ar fi faptul că gene drive-ul duce la mutaţii dăunătoare şi neprevăzute şi la efecte în lanţ, sunt prea mari.
 
Cu toate acestea, în timp ce tehnologia nu a fost încă autorizată pentru utilizare în natură, nu există nicio interdicţie împotriva continuării cercetărilor de laborator în acest sens. După o dezbatere serioasă în 2018, Convenţia Naţiunilor Unite privind biodiversitatea a decis că aceasta poate continua.
 
Unul dintre pionierii mondiali în dezvoltarea de unităţi genetice este biologul american Kevin Esvelt, profesor asistent la Massachusetts Institute of Technology. El a venit pentru prima dată cu această tehnologie în 2013. Cu ajutorul acestei tehnologii, el spune că este posibil să se controleze şi să se izoleze răspândirea dispozitivelor genetice.