Prima pagină » Cultură-Media » Cum a ajuns Palatul Ştirbey să fie scos la vânzare

Cum a ajuns Palatul Ştirbey să fie scos la vânzare

Compania Bucharest Arena, ce are în acţionariat foşti angajaţi din Secretariatul General al Guvernului, cumpără în 2006 domeniul şi Palatul Ştirbey de la moştenitorii familiei Ştirbey, într-o tranzacţie de 9 milioane de euro.
Cum a ajuns Palatul Ştirbey să fie scos la vânzare
Mirabela Tiron
06 iun. 2022, 17:31, Cultură-Media
Planul acţionariarilor era să dezvolte pe domeniul Ştirbey un hotel, o sală polivalentă dar şi restaurante, ceea ce nu s-a mai concretizat, în condiţiile în care la finalul lui 2019 compania intra în faliment.

„Domeniul Ştirbey este extrem de generos, are potenţial turistic, se poate construi aici un hotel, un centru de recuperare, preţul este foarte tentant. Raportat la potenţialul domeniului, preţul este mai mult decât accesibil”, potrivit lichidatorului Euro Insol, companie controlată de Remus Borza.

Domeniul Palatului Ştirbey este cel mai vast domeniu pentru  evenimente din România, cu o istorie care începe în secolul al XIX-lea. Construcţia palatului a început în anul 1850 la ordinul lui Barbu Dimitrie Ştirbey, domnitor al  Ţării Rmâneşti, şi a durat până în anul 1863. Domeniul se întinde pe o suprafaţă de 24 de hectare, din care 18 hectare reprezintă un parc cu copaci seculari (arbori de peste 400 de ani), lac interior şi deschidere  către lacul Buftea. Celebrul Palat Ştirbey a fost scos la vânzare de lichidator la un preţ de pornire de 8 milioane de euro, potrivit unui anunţ public realizat de Euro Insol, lichidator judiciar al debitoarei Bucharest Arena, compania care deţine palatul şi domeniul Ştirbey. Licitaţia publică va avea loc la data de 29 iunie la sediul Euro Insol din Bucureşti

Datele publice arată că acţionarii companiei Bucharest Arena sunt în prezent Valerian Mareş (fostul proprietar al firmei Producţie Ardealul), cu un pachet de 29,83%, Staicu Ilie Olteanu, cu un pachet de 29,83%, Dan Octavian Cociş (fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului în perioada 2001-2004), cu 19,89%, Emil Pop, cu 19,89% şI Cristian Vladimir Singer, cu 0,55%, potrivit datelor de pe confidas.ro.