Ministerul Apărării din Ucraina a anunţat că peste 32.000 de militari ruşi au murit în război. De asemenea, ucrainenii susţin că ruşi au pierderi foarte mari în ceea ce priveşte echipamentele şi vehiculele militare.
Potrivit statisticii prezentate de partea ucraineană, 32.300 de militari ruşi au murit de la începutul războiului din Ucraina. De asemenea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că Rusia ar putea ajunge până la 40.000 de pierderi până la sfârşitul lunii iunie.
Ucrainenii mai anunţă că Rusia are pierderi foarte mari la vehicule şi echipamente militare.
1.432 de tancuri, 213 avioane, 178 de elicoptere, 3.492 de maşini, 718 sisteme de artilerie şi 13 nave au fost distruse în perioada războiului, mai susţine Ministerul Apărării din Ucraina.
Forţele ucrainene din Severodonetsk trebuie să se predea sau să moară, a declarat luni un lider al aşa-numitei Republici Populare Doneţk (RPD) din estul Ucrainei.
„Ei au două opţiuni: fie urmează exemplul colegilor lor şi se predau, fie mor. Ei nu au altă opţiune”, a declarat Eduard Basurin, adjunctul şefului Departamentului Miliţiei Populare din RPD, relatează agenţia de presă de stat rusă RIA Novosti.
Sute de militari ucraineni sunt ucişi în fiecare zi în timpul confruntărilor cu unităţile ruseşti, anunţă oficialii din Ucraina, citaţi de Sky News.
Între 100 şi 200 de militari ucraineni sunt ucişi în fiecare zi, potrivit consilierului prezidenţial Mykhailo Podolyak.
Acesta a declarat pentru BBC că Rusia a „aruncat pe front cam tot ce nu este nuclear”.
Anterior, preşedintele Volodimir Zelenski a estimat că numărul zilnic de decese este în jur de 100.
În ceea ce priveşte pierderile ruşilor, Zelenski afirmă că Rusia ar putea ajunge până la 40.000 de pierderi până la sfârşitul lunii iunie.
Un fost prim-ministru al lui Vladimir Putin, Mihail Kasyanov, susţine că nu şi-a imaginat nici în cele mai negre coşmaruri că fostul său şef va declanşa un război la scară largă împotriva Ucrainei.
Kasyanov a prezis că războiul ar putea dura până la doi ani şi a spus că este imperativ ca Ucraina să câştige. „Dacă Ucraina cade, statele baltice vor fi următoarele”, a spus el. Rezultatul războiului va determina, de asemenea, viitorul Rusiei, a spus el.
Kasyanov a declarat că nu este „categoric” de acord cu sugestia preşedintelui francez Emmanuel Macron potrivit căreia Putin nu ar trebui să fie umilit. De asemenea, el a respins apelurile ca Ucraina să cedeze teritoriu pentru a pune capăt războiului.
Ruşii au înteţit atacurile asupra oraşului Severodonetsk, iar bombardamentele vizează şi uzina chimică în care se adăpostesc sute de civili, inclusiv copii, anunţă ucrainenii.
Uzina chimică din Severodonetsk este vizată de „focuri intense ale artileriei”, a anunţat luni guvernatorul regional Serhiy Haidai.
Zona industrială este atacată de ruşii care controlează aproximativ 70% din oraş.
În zonă se dau lupte grele, a mai spus guvernatorul citat de Sky News.
Aproximativ 500 de persoane, inclusiv 40 de copii, s-au adăpostit în buncărele de la uzina chimică Azot, anunţă oficialii ucraineni.
Fermierii din regiunea Odesa au început campania de recoltare a cerealelor, au anunţat duminică oficialii regionali, potrivit Sky News.
Fermierii din Ucraina au finalizat campania de însămânţare a cerealelor, dar, din cauza războiului, Ministerul Agriculturii nu a prezentat nicio o evaluare oficială.
Anterior, oficialii ucraineni au declarat că fermierii plănuiau să semene 14,2 milioane de hectare de cereale de primăvară în acest an, în scădere de la 16,9 milioane de hectare în 2021, din cauza invaziei ruseşti.
Administraţia regională din Odesa a anunţat că fermierii locali au început treieratul orzului de iarnă şi că producătorii vor recolta cereale timpurii de pe 1,06 milioane de hectare, inclusiv orz de iarnă de pe 244.000 de hectare.
Trei persoane au fost ucise în oraşul Lisichansk din estul Ucrainei, inclusiv un băiat de şase ani, a anunţat guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai. El a confirmat că o altă persoană a fost rănită în atacuri.
Haidai a mai spus că trupele ruseşti distrug oraşul Severodonetsk, aflat în apropiere, reuşind să împingă armata ucraineană „ca urmare a unui avantaj semnificativ în materie de artilerie”.
Amnesty International a anunţat că a găsit dovezi că forţele ruseşti au folosit în mod repetat bombe şi muniţii cu dispersie – rachete care aruncă mine mai mici care explodează ulterior la intervale de timp programate.
Jurnaliştii de la BBC susţin că au vizitat cinci locuri în cartiere rezidenţiale din Harkov şi au văzut dovezi ale folosirii acestor arme controversate.
„Aceste impacturi provin de la muniţiile cu dispersie, este o semnătură clasică”, a declarat Mark Hizney, cercetător senior în cadrul diviziei de armament a Human Rights Watch, un grup de campanie. „Iar într-o imagine se poate vedea o rămăşiţă a unei aripioare stabilizatoare de la una dintre submuniţii”, a spus el.
Apărătorii ucraineni luptă cu înverşunare pentru „fiecare metru” din Severodoneţk, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, în timp ce forţele ruseşti au distrus un pod către un alt oraş de peste râu, lăsând civilii blocaţi cu o singură cale de ieşire.
Severodoneţk a devenit epicentrul bătăliei mai ample pentru controlul asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei. Forţele ruseşti au cucerit cea mai mare parte din oraş, conform Reuters.
„Obiectivul tactic cheie al ocupanţilor nu s-a schimbat: ei fac presiuni în Sievierodonetţk, lupte severe sunt în curs de desfăşurare acolo, literalmente pentru fiecare metru”, a declarat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său video nocturn.
Restaurantele McDonald’s şi-au deschis porţile la Moscova sub un nou proprietar şi sub un nou nume, Vkusno & Tochka, care se traduce prin „Gustos şi atât”.
Redeschiderile au avut loc pe 12 iunie, de Ziua Rusiei.
Duminică, zeci de oameni au stat la coadă în faţa fostelor restaurante McDonald’s din Piaţa Puşkin, în centrul Moscovei, potrivit unui raport Reuters.
Outlet-ul avea un nou logo – un burger stilizat cu doi cartofi prăjiţi – plus un slogan: „Numele se schimbă, dragostea rămâne”.
Forţele ruse au distrus un pod care leagă oraşul asediat Sievierodonetsk de oraşul său geamăn Lysychansk, întrerupând o posibilă rută de evacuare pentru civili.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat duminică posibilitatea unor noi discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski . „Poate că săptămâna viitoare vom vorbi despre măsurile pe care le vom lua în cadrul unor discuţii cu domnul Putin, cât şi cu Zelenski”, a spus el în ceea ce priveşte soluţiile pentru exporturile blocate ca urmare a războiului.
Miniştrii comerţului mondial s-au reunit pentru a aborda securitatea alimentară ameninţată de invazia Ucrainei de către Rusia, la o reuniune a Organizaţiei Mondiale a Comerţului duminică.
Şefa OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, le-a spus jurnaliştilor că este „prudentă, dar optimistă” că cei peste 100 de miniştri prezenţi vor reuşi să cadă de acord.
Numărul de arme nucleare din lume va creşte în următorul deceniu pe măsură ce tensiunile globale izbucnesc pe fondul războiului Rusiei din Ucraina, spun cercetătorii.
Cele nouă puteri nucleare – Marea Britanie, China, Franţa, India, Israel, Coreea de Nord, Pakistan, Statele Unite şi Rusia – aveau 12.705 focoase nucleare la începutul lui 2022.
Numărul focoaselor nucleare a scăzut de la un maxim de peste 70.000 în 1986, deoarece SUA şi Rusia şi-au redus treptat arsenalul masiv construit în timpul Războiului Rece.
Dar această eră a dezarmării pare să se apropie de sfârşit, iar riscul unei escalade nucleare este acum la cel mai înalt punct în perioada post-Război Rece, au spus cercetătorii SIPRI.
Matt Korda, unul dintre coautorii raportului, a declarat Agenţiei France-Presse: ”În curând, vom ajunge la punctul în care, pentru prima dată de la sfârşitul Războiului Rece, numărul global de arme nucleare din lume ar putea începe să crească pentru prima dată”.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a transmis că în urma atacului rusesc de la Ternopil , zece persoane au fost rănite şi se află încă în spital.
„Nu a existat niciun sens tactic sau strategic în această lovitură, ca în marea majoritate a altor lovituri ruseşti. Asta este teroare, doar teroare”.
Printre victime se numără o fată de 12 ani din Harkov. Ea a mers în regiunea Ternopil pentru a fugi de armata rusă.
„Şi astfel de fapte vor determina acum percepţia Rusiei în lume. Nu Petru I sau Lev Tolstoi, ci copii răniţi şi ucişi de loviturile ruseşti”, transmite preşedintele ucrainean.