Banca centrală a Ucrainei printează practic bani pentru a-şi plăti trupele, însă măsura nu este sustenabilă.
O mai mare susţinere internaţională este vitală, însă cât cash mai poate fi atras pe plan local, se întreabă Deutsche Welle.
Cu războiul prelungindu-se acum probabil pe termen nedefinit, Ucraina are în faţă perspectiva unei inflaţii scăpate de sub control, şi posibil chiar a unei hiperinflaţii, o inflaţie foarte ridicată şi în accelerare
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a vorbit marţi cu omologul său din Franţa, Catherine Colonna, despre posibila vizită a inspectorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică la Centrala nucleară ucraineană Zaporojie, după conversaţia preşedinţilor Vladimir Putin şi Emmanuel Macron.
„În cursul unei conversaţii telefonice, au discutat în detaliu despre situaţia de la Centrala Zaporijie şi despre oportunităţile existente pentru organizarea unei vizite a inspectorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică”, a transmis Ministerul rus de Externe, conform cotidianului Le Monde, acuzând din nou armata ucraineană de continuarea bombardamentelor în apropierea complexului atomo-electric, ceea ce generează riscurile unei „catastrofe”.
Administraţia Joseph Biden pregăteşte asistenţă în materie de securitate pe termen mediu şi lung pentru Ucraina, în valoare de trei miliarde de dolari, afirmă oficiali de la Washington citaţi de agenţia The Associated Press.
Noul plan de asistenţă militară, oferit în cadrul Iniţiativei de Securitate pentru Ucraina, ar urma să fie anunţat oficial miercuri, fiind destinat programelor de instruire şi dotare a militarilor ucraineni pentru următorii ani.
Spre deosebire de tranşele anterioare, noile fonduri au rolul de a ajuta Ucraina să îşi consolideze poziţia de apărare pe termen mediu şi lung, au declarat oficiali americani, sub protecţia anonimatului.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, marţi, că Administraţia de la Kiev intenţionează să recupereze regiunea Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi a semnalat că nu vrea armistiţiu cu Rusia pe linia frontului din estul Ucrainei.
Ucraina va recupera Crimeea de la Rusia prin orice modalitate pe care o consideră corectă, a declarat Volodimir Zelenski, potrivit agenţiei Reuters, precizând că se consultă cu alte ţări înainte de a trece la acţiuni.
Cu ocazia reuniunii Platformei Crimeea, Zelenski a subliniat că Administraţia de la Kiev are deja o strategie de reconstrucţie a Crimeei. „Am elaborat deja o strategie de reconstrucţie în Crimeea după expulzarea forţelor de ocupaţie ruse (…)”, a afirmat preşedintele Ucrainei, citat de agenţia Ukrinform.
Occidentul va continua să susţină Ucraina cât va fi necesar în lupta pentru „independenţă şi suveranitate”, a afirmat marţi, la reuniunea Platformei Crimeea, Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, denunţând acţiunile „imperialiste” ale Rusiei.
„Germania se menţine cu fermitate de partea Ucrainei şi va rămâne alături de Ucraina cât va fi necesar. Comunitatea internaţională nu va accepta niciodată anexările de teritoriu ilegale şi imperialiste ale Rusiei”, a declarat Olaf Scholz, conform site-ului RND.de, în intervenţia la reuniunea Platformei Crimeea.
„Sunt sigur că Ucraina va depăşi perioada întunecată a războiului, întrucât este puternică, este curajoasă şi unită în lupta pentru independenţă şi suveranitate. Ucraina are prieteni în Europa şi în întreaga lume”, a subliniat Olaf Scholz.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a afirmat marţi, în intervenţia la summitul Platformei Crimeea, că Uniunea Europeană nu poate accepta compromisuri în relaţia cu Rusia, subliniind că naţiunile europene sunt pregătite să susţină Ucraina pe termen lung.
„Nu putem avea nicio slăbiciune şi niciun spirit de compromis în relaţia cu Rusia, pentru că este vorba de libertatea tuturor şi de pacea tuturor părţilor de pe glob”, a declarat Emmanuel Macron într-un mesaj video adresat participanţilor la reuniunea Platformei Crimeea, conform cotidianului Le Monde.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat marţi că Rusia nu va avea „nicio milă” pentru autorii asasinării Dariei Dughina, fiica ideologului naţionalist Aleksandr Dughin, informează cotidianul Le Monde.
„A fost o crimă barbară pentru care nu va fi nicio iertare. Nu va putea fi nicio milă pentru organizatori, comanditari şi executanţi”, a declarat Serghei Lavrov.
Statele Unite şi-au îndemnat, marţi, cetăţenii să părăsească Ucraina, afirmând că, în opinia lor, Rusia se pregăteşte să atace infrastructura civilă şi guvernamentală în următoarele zile, în contextul în care războiul atinge pragul de şase luni.
„Departamentul de Stat are informaţii potrivit cărora Rusia îşi intensifică eforturile de a lansa atacuri împotriva infrastructurii civile şi a facilităţilor guvernamentale din Ucraina în zilele următoare”, a declarat ambasada într-un comunicat.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat marţi Moscova cu „un răspuns puternic” în cazul în care forţele ruseşti vor efectua atacuri de Ziua Independenţei Ucrainei sau în jurul acesteia.
Zelenski a avertizat că Rusia, care a invadat Ucraina pe 24 februarie, ar putea încerca „ceva deosebit de urât” în perioada Zilei Independenţei de miercuri, care marchează desprinderea Ucrainei de regimul sovietic, informează agenţia de presă Reuters.
Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat pentru BBC că intenţionează să conducă personal o misiune la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de ruşi, iar o astfel de vizită ar trebui să aibă loc „în câteva zile, nu în săptămâni”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut pentru prima dată interzicerea vizelor într-un interviu acordat la începutul acestei luni ziarului Washington Post, spunând că ruşii ar trebui „să trăiască în propria lor lume până când îşi vor schimba filosofia”.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că administraţia Biden a impus deja restricţii de viză pentru oficialii Kremlinului, dar a precizat că se va concentra pe identificarea celor implicaţi în invazia Rusiei în Ucraina şi pe tragerea lor la răspundere.
„SUA nu ar dori să închidă căile de refugiu şi de siguranţă pentru disidenţii ruşi sau pentru alte persoane vulnerabile la abuzurile privind drepturile omului”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
„Am fost, de asemenea, clari că este important să tragem o linie de demarcaţie între acţiunile guvernului rus şi politicile sale în Ucraina şi poporul rus”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Soldaţii ucraineni din regimentul Azov, care au fost luaţi prizonieri de Rusia după bătălia pentru Mariupol, au declarat că au fost bătuţi în timpul captivităţii.
Soldaţii, care au fost eliberaţi în cadrul unui schimb de prizonieri, au declarat reporterilor, în timpul unei conferinţe de presă online, că au văzut soldaţi care au fost bătuţi până când li s-au rupt oasele.
„Ne-au dezbrăcat, ne-au forţat să ne ghemuim în timp ce eram dezbrăcaţi. Dacă vreunul dintre băieţi ridica capul, începeau să îl bată imediat”, a declarat Denis Chepurko, un luptător din regimentul Azov care a fost grav rănit.
Chepurko a spus că a fost bătut în timpul interogatoriilor şi i s-a cerut să semneze o declaraţie prin care îşi denunţe comandanţii.
„Am spus că nu voi face acest lucru, şi au început să mă bată cu bastoane, să mă ameninţe cu moartea, să tragă”, a spus el. „Am văzut băieţi care au fost aduşi cu coaste rupte, într-o stare foarte gravă”.
Cel mai înalt oficial din oraşul Sevastopol din Crimeea, controlat de Rusia, a declarat că un sistem de apărare antiaeriană a fost declanşat, după ce presa rusă a relatat că s-au auzit explozii în oraş.
Într-o declaraţie postată pe Telegram, guvernatorul numit de ruşi al Sevastopolului, Mihail Razvozhayev, a declarat că un obiect a fost doborât.
Peninsula Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014, a fost zguduită de o serie de explozii în ultimele două săptămâni. Săptămâna trecută, Moscova a pus pe seama unor sabotori o explozie la un depozit de muniţie din nordul regiunii.
Ucraina a lăsat să se înţeleagă că ar fi implicată în aceste incidente, dar nu a revendicat direct responsabilitatea.
De săptămâni întregi, Kremlinul „încearcă să convingă Ucraina să intre în negocieri”, a declarat Mikhail Podolyak pentru agenţia de presă AFP, citat de Al Jazeera.
În cadrul acestor discuţii, Moscova doreşte „să îngheţe conflictul, păstrând în acelaşi timp status quo-ul în teritoriile ucrainene ocupate”, a adăugat el.
Rusia „îşi trimite propunerile prin diferiţi intermediari”, a precizat el, fără a-i numi, întrucât Kievul nu are în prezent niciun contact politic cu Rusia.