Videoclipurile au fost filmate de australianul care a ucis 51 de credincioşi musulmani în două moschei din oraşul din Noua Zeelandă, în martie 2019, iar republicarea lor a fost raportată de către biroul prim-ministrului Jacinda Ardern.
Un purtător de cuvânt a spus că funcţia de raportare automată a Twitter nu a detectat conţinutul ca fiind rău-intenţionat şi dăunător. Situaţie ciudată, având în vedere că, ani la rând, toate reţelele de socializare introduc algoritmi din ce în ce mai sofisticaţi şi bine antrenaţi, capabili să ascundă conţinutul violent în cel mai scurt timp posibil. Mai mult, acestea erau videoclipuri care au apărut anterior online, prin urmare cu atât mai identificabile ca fiind periculoase.
Alţi utilizatori au raportat videoclipurile, iar guvernul s-a adresat direct companiei: „Twitter ne-a avertizat peste noapte că videoclipurile au fost eliminate”. La acea vreme, atacul asupra moscheii a fost transmis în direct pe diverse platforme sociale.
Prim-ministrul Ardern a lansat un apel către platformele sociale, pentru a combate extremismul şi dezinformarea online. Fondatorul Twitter, Jack Dorsey, a fost în favoarea iniţiativei.
Politica de conţinut a Twitter s-a distins de alte platforme prin dorinţa de a contracara conţinutul „sângeros” şi extremist, dar şi prin aplicarea formelor de verificare a faptelor asupra conţinutului care poate fi etichetat ca fals.
Vorbind presei luni după-amiază (Noua Zeelandă este cu 13 ore înaintea României), Ardern a spus că, deşi „timpul va spune” despre angajamentul Twitter de a elimina conţinutul dăunător, compania a transmis guvernului că nu şi-a schimbat opinia.
„Ne vom aştepta în continuare (n.r. – despre Twitter) să facă tot ce poate în fiecare zi pentru a elimina acest conţinut, dar şi pentru a reduce conţinutul terorist şi extremist violent online, aşa cum s-a angajat”, a spus Ardern.
La începutul lunii noiembrie, premierul Ardern a declarat la un summit privind securitatea naţională, dezinformarea şi extremismul online că Twitter a fost profund implicat în cazul Christchurch „şi – până în prezent – a fost un partener cu adevărat constructiv”. Dar, a spus oficialul, colaborarea se face pe un „teritoriu necunoscut”, după achiziţionarea companiei de către Musk.
Liderul din Noua Zeelandă a făcut apoi apel direct la cel mai bogat om din lume, autodescris „absolutist al libertăţii de exprimare”, cerându-i să „adere cu fermitate la principiul transparenţei”, adăugând că platformele de social media precum Twitter „pot fi o forţă pentru democraţie, o forţă pentru conexiune şi pentru bine. Dar, de asemenea, dacă sunt folosite greşit, pot provoca o cantitate enormă de daune”.
Scriind pentru The Conversation, Markus Luczak-Roesch, profesor asociat de sisteme informatice la Universitatea Victoria din Wellington, a declarat că preluarea lui Musk a perturbat „Christchurch Call”: întreaga echipă de Twitter cu care guvernul intenţionează să lucreze a fost demisă.
Mii de moderatori de conţinut, precum şi echipe pentru drepturile omului, au fost concediaţi de la preluarea lui Musk, iar platforma s-a luptat să controleze conţinutul dăunător, inclusiv proliferarea conturilor de dezinformare şi a tweet-urilor rasiste, în perioada de dinaintea Cupei Mondiale de fotbal. Revenirea cazului Christchurch ar putea fi, de asemenea, direct legată de lipsa personalului care să controleze.
Într-o postare recentă pe propria sa reţea de socializare, Musk le-a spus celor 119 milioane de urmăritori ai săi că discursul instigator la ură a scăzut cu o treime faţă de nivelurile de vârf dinainte de octombrie şi a prezentat un grafic. Nu au fost furnizate alte detalii.
Slides from my Twitter company talk pic.twitter.com/8LLXrwylta
— Elon Musk (@elonmusk) November 27, 2022