Statele Unite plănuiesc să trimită Ucrainei echipamente electronice capabile să transforme muniţiile aeriene nedirijate în „bombe inteligente”. Oficialii americani confirmă asta pentru CNN. Kiturile vor face parte din noul pachet de arme, dar nu este clar câte vor fi trimise. Bombele de precizie ar putea ajuta Ucraina să atace liniile defensive ruseşti sau alte ţinte mari. Raza lor efectivă este de aproximativ 15 mile, 24 km, ceea ce înseamnă că forţele Kievului nu ar putea lovi teritoriul Rusiei.
„Situaţia din Republicile Populare Doneţk şi Lugansk, regiunile Herson şi Zaporojie este extrem de dificilă”, a spus ieri seară – luni, 19 decembrie – preşedintele rus Vladimir Putin, cu ocazia Zilei Serviciilor de Securitate. Putin a mai ordonat Serviciilor Federale de Securitate (FSB) să intensifice supravegherea societăţii ruse şi a graniţelor ţării, pentru a contracara ceea ce el consideră „apariţia de noi ameninţări” din străinătate.
Un locuitor local a murit într-una dintre aşezările de tip urban din regiunea Herson, ca urmare a bombardamentelor ruseşti din această dimineaţă, a raportat de Procuratura Generală prin Telegram. „Doi civili din Herson au fost internaţi cu răni în urma bombardării zonelor rezidenţiale”, se arată în mesaj,„case şi apartamente rezidenţiale, clădiri administrative, o tipografie, o instituţie de învăţământ preşcolar, liniile electrice au fost avariate, precum şi o conductă de gaz.
Furnizarea de energie electrică în regiunea Kiev rămâne critică, 80% din teritoriu fiind fără electricitate, a a declarat Oleksi Kuleba, şeful administraţiei militare regionale din Kiev, adăugând că „după recentele atacuri cu drone şi rachete, restabilirea situaţiei este în curs. Aş dori să remarc faptul că durata lucrărilor de reparaţie creşte cu fiecare bombardament inamic. Ca urmare a daunelor masive aduse infrastructurii energetice, Ukrenergo aplică întreruperi de electricitate. Cea mai dificilă situaţie este în raioanele Buchansk, Vişgorod, Obukhiv”. Kuleba a subliniat că prioritatea pentru furnizarea de energie electrică revine spitalelor, sistemelor de încălzire şi aprovizionării cu apă. Trupele ruse au atacat peste noapte regiunea Kiev cu drone kamikaze de fabricaţie iraniană.
Preţurile gazelor au crescut după ce o explozie a lovit o secţiune a conductei Urengoi-Pomari-Ujgorod, care aduce gaz siberian în Europa prin Ucraina. Contractele futures TTF din Amsterdam, care dimineaţa se apropiaseră de 100 de euro pe megawat oră (-7,7%), au crescut pentru scurt timp cu 6,6%, până la 115 de euro, înainte de a reduce creşterile la 1,3%, la 110 de euro. Nu este încă clar dacă explozia va afecta fluxurile de gaze către Europa.
„Rusia a pierdut deja aproape 99.000 de soldaţi în Ucraina. Nimeni din Moscova nu are un răspuns. Ei duc război şi irosesc vieţile oamenilor – vieţile altor oameni, nu celor dragi, nu propriile vieţi, ci alţii – şi numai pentru că un grup din Kremlin nu poate admite greşeli şi se teme teribil de realitate. Dar realitatea vorbeşte de la sine”, preşedintele ucrainean, în discursul său obişnuit de seară.
Situaţia energiei electrice la Kiev rămâne dificilă, „10 ore fără electricitate sunt, din păcate, o realitate astăzi”, a anunţat de CEO-ul furnizorului de energie electrică Yasno, Sergei Kovalenko, pe Facebook, după cum a scris Ukrainska Pravda. Potrivit lui Kovalenko, toată infrastructura critică – spitale, servicii de apă, metroul – este alimentată şi există lumină pentru aproximativ 20% din populaţie. „Este greu de prezis cât de repede vom reveni la stabilizare. Sper că mâine va fi puţin mai bine”, a adăugat Kovalenko.
În timpul vizitei sale la Minsk, Putin a făcut presiuni pe Lukaşenko să accepte să trimită trupe belaruse în război împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, preşedintele Belarusului nu doreşte cu adevărat să facă acest pas, susţine Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, după cum a informat Ukrinform. „Putin solicită intervenţia directă a Belarusului în războiul cu ţara noastră. Din câte ştim, din câte avem informaţii, nici Lukaşenko şi nici cetăţenii săi nu au o dorinţă mare. Dar ruşii vor face acum tot posibilul şi imposibilul pentru a-l forţa pe Lukaşenko să participe. Vom vedea ce decizie va fi luată în viitorul apropiat”, a spus Danilov.
Preşedintele rus Vladimir Putin spune că menţine relaţii de lucru „cu mulţi omologi, inclusiv Macron”, consemnează Tass, referindu-se la conferinţa de presă de la finalul întâlnirii dintre preşedintele rus şi omologul său din Belarus, Alexander Lukaşenko.