Autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk, aflate sub ocupaţie rusă şi anexate de Moscova, au adoptat astăzi noi „constituţii”. Acest lucru a fost anunţat de Denis Puşilin, lider desemnat interimar al Republicii Populare Doneţk, potrivit TASS. „Astăzi – a declarat el – participăm la un eveniment istoric. Această etapă marchează întoarcerea Donbass-ului în inima tradiţiei culturale şi istorice ruseşti, împlinirea speranţelor noastre, atingerea scopului pentru care lucrăm de opt ani lungi”. Potrivit Tass, la Doneţk „cei 76 de deputaţi prezenţi la şedinţă au votat pentru adoptarea constituţiei”, în timp ce, la Lugansk, Parlamentul „a adoptat o nouă constituţie cu votul unanim al celor 43 de deputaţi”.
Rusia a declarat vineri că „atacurile publice” asupra forţelor săi de menţinere a păcii desfăşurate în regiunea separată Nagorno-Karabah din Azerbaidjan sunt „inacceptabile”, la o zi după ce premierul armean Nikol Pashinian a criticat contingentul. Civili azeri care se identifică ca activişti de mediu au blocat singurul drum dintre Armenia şi enclava majoritară etnică armeană din 12 decembrie. Joi, site-ul de ştiri armean Hetq l-a citat pe Pashinian că le-a acuzat pe trupele ruşi de menţinere a păcii că „devin un martor tăcut al depopulării Nagorno-Karabah”, nereuşind să redeschidă drumul.
Pashinian a spus că, dacă trupele ruse nu sunt în măsură să asigure stabilitatea şi securitatea în Nagorno-Karabah, ar trebui să cedeze loc unei misiuni ONU de menţinere a păcii. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat: „Considerăm orice atacuri publice şi provocări împotriva forţelor noastre de menţinere a păcii drept acţiuni inacceptabile şi deliberate care cauzează daune tangibile procesului de normalizare armeano-azerbaidjan”.
Nagorno-Karabakh este recunoscut la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar locuitorii săi sunt predominant etnici armeni şi s-au rupt de sub controlul capitalei Baku, după un război la sfârşitul anilor 1980 şi începutul anilor 1990, în timp ce Uniunea Sovietică se dezintegra. În 2020, Azerbaidjanul a reluat teritoriul în şi în jurul enclavei după un al doilea război care s-a încheiat cu un încetare a focului semnat de Rusia. Forţele de menţinere a păcii ruşi s-au desfăşurat de-a lungul Coridorului Lach, singura rută rutieră dintre Armenia şi Nagorno-Karabah.
Vladimir Putin este din ce în ce mai izolat. Elita Rusiei, cândva un aliat apropiat al preşedintelui rus, are îndoieli tot mai mari cu privire la tacticile pe care Putin le foloseşte în Ucraina şi este împărţită între cei care doresc încetarea operaţiunii militare şi cei care presează pentru o escaladare.
Washington Post citează unele surse, potrivit cărora mulţi membri ai elitei ruse nu sunt în măsură să prezică ce se va întâmpla în 2023 şi se îndoiesc că Putin însuşi este conştient de care ar putea fi mişcările sale.
„Există o mare frustrare în rândul oamenilor din jurul lui. În mod clar, nu ştie ce să facă”, spune pentru Washington Post un miliardar rus care are contacte cu lideri militari, potrivit căruia singurul plan al lui Putin pare să fie acela de a se afla în „încercarea constantă de a forţa Occidentul şi Ucraina să înceapă discuţii de pace”.
Dar, adaugă el, Putin intenţionează să vorbească „doar în condiţiile lui”. Miliardarul rus susţine apoi că Putin a anulat conferinţa de presă obişnuită de sfârşit de an tocmai pentru că nu are un plan. „Nu există niciun plan, n-ar fi ştiut ce să spună. În mod clar este izolat, are un cerc restrâns de oameni care se slăbesc din ce în ce mai mult”, explică el.
Alţi observatori subliniază cât de epuizat a părut Putin epuizat în ultimele sale apariţii publice şi cred că, chiar dacă are un plan, trebuie să se împace cu faptul că elita rusă îşi pierde încrederea în el.
Preţul gazului pe TTF continuă să scadă. Contractul futures din februarie a scăzut cu 11,87%, până la 75,50 euro pe megawat oră, după ce a atins un minim de 75.005 euro, un nivel nemaivăzut din zilele imediat premergătoare invaziei ruse a Ucrainei din 24 februarie.
Preşedintele american Joe Biden a semnat noul buget care include alte ajutoare de miliarde de dolari pentru Ucraina. Bugetul aprobat de Camera Reprezentanţilor şi Senat are o valoare de 1,7 trilioane de dolari, din care jumătate, 858 de miliarde de dolari, sunt destinate cheltuielilor cu Apărarea, dintre care 45 de miliarde sunt destinate asistenţei Ucrainei (9 pentru cheltuielile de apărare, 16 pentru ajutor umanitar şi economic). Un total de 12 miliarde de dolari au fost alocate pentru înlocuirea muniţiilor trimise în ultimele luni în Ucraina şi alte şapte miliarde pentru alte cheltuieli ale soldaţilor americani staţionaţi în Europa. Bugetul alocă Ucrainei mai multe fonduri decât solicitase Administraţia.
Rubla a crescut astăzi în ultima sesiune a unui an volatil, dar pierderile rămân abrupte în decembrie, deoarece temerile legate de impactul unui plafon occidental al preţului petrolului asupra veniturilor din exporturile Rusiei au dominat tranzacţiile în această lună. Rubla a pierdut aproximativ 11% faţă de dolar, de când a intrat în vigoare un plafon la preţul exporturilor ruseşti de petrol, deşi analiştii spun că impactul tehnic se va resimţi cel mai mult în ianuarie-februarie.
La 13.44 GMT, rubla s-a întărit cu 4% faţă de dolar, până la 69.30, revenind de la un minim de opt luni de 72.9175 atins în sesiunea anterioară. După ce a scăzut la un minim istoric de 120 pentru dolar în martie, imediat după ce Rusia a zguduit pieţele, trimiţând zeci de mii de soldaţi în Ucraina, rubla şi-a petrecut cea mai mare parte a anului ca monedă majoră cu cele mai bune performanţe din lume.
Rubla a câştigat 3,4% şi s-a stabilit la 73,42 faţă de euro. Rusia nu urmăreşte o anumită rată, a declarat joi ministrul de Finanţe, Anton Siluanov, dar vrea stabilitate. „Este important pentru noi să avem predictibilitate şi stabilitate a fluctuaţiilor cursului de schimb”, a spus Siluanov, într-un interviu difuzat de postul de televiziune de stat Rossiya-24.
Tinkoff Investments a spus că deficitul bugetar în creştere şi scăderea preţului petrolului reprezintă cele mai mari riscuri pentru ruble în 2023, dar că orice scădere va fi treptată.
„Sancţiunile împotriva statelor şi guvernelor rus şi belarus trebuie să rămână ferm în vigoare. Vrem să vedem o delegaţie ucraineană puternică la Jocurile Olimpice de la Paris 2024 şi la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano Cortina 2026”. Este unul dintre subiectele abordate de preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, Thomas Bach, în mesajul său obişnuit de sfârşit de an către familia olimpică. Numărul unu în sportul mondial a adăugat: „În urma izbucnirii războiului, mulţi sportivi, Comitetele Olimpice Naţionale, Federaţiile Internaţionale şi CIO au fost expuşi presiunii politice şi interferenţelor cu unele guverne care au început să decidă ce sportivi ar putea participa la competiţiile sportive internaţionale şi care sportivi nu”. Vorbind despre Jocurile Olimpice de la Paris 2024, Bach a spus: „Vor fi Jocuri ale unei noi ere, mai incluzive, mai tinere, mai urbane, mai durabile şi primii care respectă pe deplin egalitatea de gen”, adăugând că „se vor desfăşura într-un singur loc, unul dintre cele mai frumoase oraşe din lume”. Privind ca anul viitor să se încheie, Bach a descris un 2022 „reuşit, dar turbulent”, descriind Jocurile de iarnă de la Beijing drept „cel mai atractiv eveniment sportiv şi de divertisment din lume”, adăugând că „aceste Jocuri s-au confruntat cu provocări fără precedent pe plan mondial., pe fundal cu tensiuni politice şi o pandemie globală”.
Marea Britanie va „continua să sprijine” Ucraina, care „în ultimele zile a suferit unul dintre cele mai grave valuri de atacuri cu rachete”. Prim-ministrul britanic Rishi Sunak a scris pe Twitter, afirmând că „Regatul Unit va continua să ofere sprijin ucrainenilor pentru a se apăra. Astăzi anunţăm un nou kit de deminare şi antiexplozivi”.
„Astăzi, districtul Kupiansk este din nou atacat de ocupanţi”, a informat Oleh Siniehubov, şeful administraţiei regionale de stat Harkov, prin Telegram. „Un bărbat de 50 de ani a murit într-un bombardament ostil în satul Katerinivka” în această dimineaţă. „Un alt atentat cu bombă la Kupyansk a avut loc în jurul orei 13 (13 – în România)”, se arată în mesaj, „conform Centrului Regional pentru Tratament Medical de Urgenţă, un bărbat de 70 de ani a fost rănit”.
Kremlinul şi-a exprimat „profundă îngrijorare” în legătură cu rachetq lansate de forţele armate de la Kiev care a fost doborâtă de forţele armate de la Minsk, după ce a pătruns în spaţiul aerian al Belarusului.
„China salută poziţia Rusiei că nu respinge o soluţie paşnică a crizei ucrainene”, a declarat de preşedintele Xi Jinping în conversaţia sa cu Vladimir Putin, potrivit agenţiei Tass.
Ucraina a devenit „ostatic” al premierului ungar Viktor Orban, care o foloseşte în lupta sa împotriva Uniunii Europene, pentru a asigura finanţare pentru Ungaria, care acum este îngheţată, a declarat ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, într-un interviu pentru Politico. „Ungaria îşi joacă jocul”, a spus Kuleba, „a luat Ucraina ostatică într-o luptă pentru banii pe care crede că i se datorează”. Pe 12 decembrie, UE a ajuns la un acord cu Ungaria pentru a-şi retrage dreptul de veto asupra unui pachet de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina. În schimbul ridicării dreptului de veto, statele membre au convenit să reducă de la 7,5 miliarde EUR la 6,3 miliarde EUR suma fondurilor UE destinate Ungariei, care au fost îngheţate din motive de stat de drept.
Patru civili au fost ucişi şi alţi opt răniţi în Ucraina, în urma bombardamentelor masive ruseşti de ieri, a declarat şeful adjunct al biroului preşedintelui ucrainean, Kirilo Timoşenko, pe Telegram, relatează Ukrinform. Mai exact, o persoană a fost ucisă în regiunea Doneţk şi alte trei au murit în regiunea Harkov.
Generalul rus care la începutul invaziei Ucrainei era responsabil de încercarea „dezastruoasă” de a cuceri Kievul va prelua „probabil” conducerea trupelor ruse care luptă în sectorul de est al Ucrainei. Predicţia vine de la serviciile secrete britanice, în cea mai recentă actualizare, pe Twitter, a situaţiei de război.
„General-locotenentul Evgeni Nikiforov va fi cel puţin al patrulea comandant care preia conducerea Grupului de forţe de Vest al Rusiei în ţară de la invazie şi îl va înlocui pe generalul colonel Serghei Kuzovlev, numit în urmă cu doar trei luni”. Rolul său este „important”, deoarece „ambele părţi ar putea încerca o ofensivă” în zonele din regiunea Lugansk. „În calitate de şef al Statului Major al Grupului de Forţe de Est al Rusiei, în primele săptămâni de invazie, Nikiforov a fost puternic implicat în planificarea încercării dezastruoase a forţelor ruse şi aeriene de a avansa spre Kiev dinspre nord-vest, prin zona de Cernobîl”..
Numărul copiilor răniţi de la începutul războiului din Ucraina a crescut la 872: acest lucru a fost anunţat de Procuratura Generală din Kiev, adăugând că bilanţul minorilor ucişi a rămas neschimbat la 450. Acest lucru a fost raportat de Ukrinform.
Preşedintele american Joe Biden semnează, transformând-o în lege, măsura de 1,7 trilioane de dolari care finanţează guvernul SUA pentru următorul an fiscal şi include şi miliarde de ajutor pentru Ucraina. Biden a postat pe Twitter o fotografie cu el semnând măsura. Legea „va investi în cercetare medicală, securitate, asistenţă medicală şi va oferi asistenţă crucială în Ucraina”, spune preşedintele american.
Preşedintele chinez Xi Jinping urmează să efectueze o vizită oficială în Rusia în această primăvară, la invitaţia preşedintelui rus Vladimir Putin. Însuşi liderul de la Kremlin a spus aşa, explicând că „nu are nicio îndoială că vom găsi ocazia să ne întâlnim personal. Vă aşteptăm, dragă domnule preşedinte, dragă prietene, vă aşteptăm în primăvara viitoare cu o vizită de stat la Moscova”. Despre asta a relatat RIA Novosti, citând conversaţia prin videoconferinţă dintre preşedinţii chinez şi rus. Vizita lui Xi „ar demonstra lumii puterea legăturilor ruso-chineze în probleme-cheie şi ar deveni evenimentul politic major al anului în relaţiile bilaterale”, a spus Putin. Rămâne de văzut dacă Xi va da curs invitaţiei sau va refuza, nedorind să se asocieze cu Putin.
Rusia şi China vor continua cooperarea în sectorul militar-tehnic, care contribuie la asigurarea securităţii ambelor ţări, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin în faza iniţială a discuţiilor cu liderul chinez Xi Jinping, care au loc prin link video, partea iniţială fiind publică. „Bineînţeles, un loc aparte în întreaga gamă de cooperare ruso-chineză, în relaţiile noastre îl ocupă cooperarea militară şi militaro-tehnică, care ajută la asigurarea securităţii ţărilor noastre şi la menţinerea stabilităţii în regiuni cheie. Ne propunem să consolidăm interacţiunea dintre armata rusă şi cea chineză”. Putin a adăugat că importanţa parteneriatului ruso-chinez creşte ca factor de stabilizare, l-a invitat pe Xi Jinping la Moscova în primăvara viitoare şi a estimat că cifra de afaceri comercială a Rusiei cu China va creşte cu 25% până la sfârşitul anului 2022.
„Luptăm pentru Ucraina, pentru valorile care unesc Europa şi lumea democratică, pentru valoarea globală a vieţii. Pentru tot ceea ce statul terorist încearcă să distrugă”, a scris Zelenski, postând pe Telegram o fotografie a salvatorilor în acţiune în Ucraina. ‘„Nu este uşor, este greu, dar sunt încrezător că vom reuşi şi agresiunea rusă va eşua, astfel încât toţi ceilalţi potenţiali agresori din lume să nu îndrăznească să repete ceea ce face rusismul’”, a adăugat el.
Forţele armate de la Kiev au doborât peste noapte 16 drone kamikaze Shahed furnizate Rusiei de către Iran, au raportat autorităţile ucrainene, explicând că dronele „au atacat Ucraina dinspre sud-est şi din nord”. O notă de la comandamentul forţelor aeriene ucrainene precizează că „toate cele 16 drone kamikaze au fost distruse de unităţile de apărare ale forţelor armate ucrainene”.
Ieri, 29 decembrie, armata rusă a bombardat de 81 de ori regiunea Herson, a relatat Yaroslav Ianuşevici, şeful administraţiei militare locale, pe Telegram, preluat de Ukrinform. „Ocupanţii ruşi au bombardat de 81 de ori teritoriul regiunii Herson. Inamicul a tras asupra aşezărilor paşnice din regiune, folosind artilerie, sisteme MLR şi mortiere”, a spus Ianuşevici. Potrivit oficialului, oraşul Herson a fost atacat de 27 de ori. Au fost afectate un magazin, diverse infrastructuri sensibile, întreprinderi industriale, precum şi o serie de case şi blocuri. În urma bombardamentelor, un civil a fost rănit. Anterior, două persoane au fost rănite într-un atac care a lovit o clinică de boli de inimă din Herson.
Deputaţii Parlamentului de la Lugansk (Consiliul Popular al Republicii Populare cu acelaşi nume) au adoptat o nouă Constituţie, susţine agenţia Ria Novosti. Avizul parlamentar pro-rus a fost unanim, 43 de Da de la fiecare dintre cei 43 de deputaţi prezenţi. Republica Lugansk este una dintre cele patru regiuni (alături de Doneţk, Herson şi Zaporojie) care în perioada 23-27 septembrie şi-au exprimat opinia în favoarea anexării la Federaţia Rusă, referendum considerat o farsă de comunitatea internaţională.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg este convins de acest lucru: Kievul are nevoie de mai multe arme, pentru a face faţă forţelor armate ruse, care atacă Ucraina din 24 februarie. Stoltenberg a spus acest lucru într-un interviu acordat DPA, afirmând că „ar putea părea un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este calea cea mai rapidă către pace”. Mai mult, Putin trebuie să fie convins că nu îşi va atinge obiectivele preluând controlul asupra Ucrainei, a adăugat el. Ceea ce este necesar, a spus Stoltenberg, ar putea fi „o soluţie paşnică negociată care să garanteze recunoaşterea Ucrainei ca stat democratic independent”. Secretarul NATO spune apoi că vede legitime atacurile ucrainene împotriva ţintelor militare ruseşti, pentru că „fiecare ţară are dreptul să se apere, inclusiv Ucraina”.
Aproape toate regiunile Ucrainei se confruntă cu întreruperi de curent după atacurile ruseşti, „dar acest lucru nu este nimic în comparaţie cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla fără eroicul nostru atac”. Preşedintele ucrainean a declarat pe Telegram, descriind o situaţie „deosebit de dificilă” din cauza lipsei de electricitate şi în Kiev, Odesa şi Herson, dar şi în Lviv, lângă graniţa de vest cu Polonia.
Sirenele de raid aerian au fost activate în capitala Kiev şi în trei regiuni din centrul Ucrainei la primele ore ale zilei de astăzi, potrivit agenţiei de ştiri ruse Tass şi Kyiv Independent. Alarma a fost trasă în regiunea Kiev şi în cele din Kirovograd şi Cherkasy. Cetăţenii au fost rugaţi de autorităţi să rămână în adăposturi.
Forţele aeriene ucrainene au raportat vineri dimineaţă că Rusia a lansat 16 drone kamikaze în timpul nopţii şi că apărarea aeriană ucraineană le-a distrus pe toate. Dronele au fost trimise din sud-est şi din nord.
Anterior, administraţia militară a oraşului Kiev a informat locuitorii că cinci drone Shahed au intrat în spaţiul aerian al Kievului, iar resturile uneia au lovit o clădire administrativă din Holosiiv.
Marea Britanie a declarat vineri că a oferit Ucrainei peste 1.000 de detectoare de metale şi 100 de kituri de dezactivare a bombelor pentru a ajuta la curăţarea câmpurilor minate, în cel mai recent caz de sprijin militar.
„Utilizarea de către Rusia a minelor terestre şi ţintirea infrastructurii civile subliniază cruzimea şocantă a invaziei lui Putin”, a declarat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace.
„Acest ultim pachet de sprijin din partea Marii Britanii va ajuta Ucraina să cureţe în siguranţă terenurile şi clădirile pe măsură ce îşi revendică teritoriul de drept.”
Detectoarele de metale, fabricate de firma germană Vallon, pot ajuta trupele să elibereze rute sigure pe drumuri şi poteci, ajutând la îndepărtarea pericolelor explozive, a declarat ministrul apărării, în timp ce kiturile pot dezamorsa fitilul de la bombele neexplodate.
La scurt timp după ora 2.00 dimineaţa, primăria oraşului Kiev a emis o alertă pe canalul său de Telegram şi a cerut locuitorilor să se îndrepte spre adăposturi.
Olekskiy Kuleba, guvernatorul regiunii Kiev, a spus pe Telegram că este în curs un „atac cu drone”.
Un martor Reuters aflat la 20 km sud de Kiev a auzit mai multe explozii şi sunetul unor focuri antiaeriene.
Comandamentul Operaţional de Est al Ucrainei a raportat că unităţile sale de rachete antiaeriene, împreună cu unităţile de apărare aeriană ale forţelor terestre, au distrus nouă drone de tip Shahed şi o dronă de tip Marlyn în regiunile Dnipropetrovsk şi Zaporojie în primele ore ale zilei de 30 decembrie.
Alertele de raid aerian au fost activate în trei regiuni centrale şi în oraşul Kiev la începutul zilei de 30 decembrie din cauza posibilelor atacuri cu drone ruseşti. Administraţia militară a oraşului Kiev a confirmat că apărarea aeriană a fost activă şi a îndemnat cetăţenii să rămână în adăposturi.
Mamai a fost implicată şi în scandaluri de corupţie. În 2015, Larysa Golnyk, cel mai faimos judecător din Ucraina, a publicat imagini video în care Mamai făcea presiuni asupra ei să închidă un dosar de corupţie împotriva lui.
Oamenii care locuiesc în apropierea bazei aeriene militare a bombardierelor strategice Engels din Rusia au văzut sistemul de apărare aeriană în funcţiune şi au auzit explozii în dimineaţa zilei de 29 decembrie, a informat presa rusă. Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin, a spus că apărarea aeriană a distrus un „obiect necunoscut”.
Proiectul de lege a fost criticat de organizaţiile ca o încercare de a introduce cenzura. Legea extinde dramatic puterile autorităţii de reglementare a mass-media şi îi conferă autoritatea de a închide site-urile de ştiri care nu sunt înregistrate oficial fără o decizie judecătorească.