Oleksii Kichyhin, şeful autorităţilor locale, instalat ilegal de Rusia în Berdiansk din Ucraina, a fost ucis într-o explozie, susţine şefa administraţiei militare a oraşului Berdiansk, Viktoria Halitsyna.
Cel mai recent bilanţ al atacului rusesc asupra unei clădiri rezidenţiale din Dnipro este de 40 de morţi, dintre care 3 copii, 77 răniţi şi 25 dispăruţi, informează Serviciul de Stat de Urgenţă al Ucrainei, citat de agenţia UNIAN.
Trupele ruse au luat satul Verkhnee Vodianoye, de lângă Doneţk, a anunţat de Denis Puşilin, şeful interimar al autoproclamatei republici Doneţk, pe canalul său Telegram. „Acum putem spune că în zilele următoare vom vedea eliberarea de noi aşezări”, a explicat el.
„Ucraina ajunge la Davos cu o mare delegaţie şi obiectivul numărul unu este de a împinge ţările occidentale să-i furnizeze mai repede arme pentru a se apăra împotriva agresiunii militare ruse”, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitshko, explicând jurnaliştilor din marja Forumului Economic Mondial care se deschide astăzi.
La Davos există o prezenţă masivă a reprezentanţilor guvernului din ţările baltice, Polonia, Finlanda, precum şi secretarul general al NATO şi şefii FBI şi ai serviciilor de informaţii americane, dar preşedintele ucrainean nu va fi acolo.
Secretarul de externe al Regatului Unit, James Cleverly, a scris pe Twitter că a fost sancţionat de guvernul rus. „Am fost sancţionat de guvernul rus, bine”, se arată pe Twitter, „dacă acesta este preţul pentru menţinerea libertăţii ucrainene, atunci sunt fericit să fiu sancţionat”.
Într-un discurs susţinut la Academia de Drept Internaţional de la Haga, ministrul german de externe Annalena Baerbock a cerut formarea unui tribunal internaţional special care să investigheze conducerea rusă şi să o judece pentru invadarea Ucrainei. Baerbock a adăugat că înţelege îngrijorarea Kievului că Rusia nu poate fi urmărită penal pentru agresiune în faţa Curţii Penale Internaţionale de la Haga.
De fapt, Curtea se poate ocupa doar de cazurile în care reclamantul şi acuzatul sunt membri ai instanţei sau dacă situaţia a fost sesizată de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite. Rusia nu este membru al Curţii şi, în calitate de membru permanent cu drept de veto asupra Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, ar bloca orice sesizare pe această temă.
Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o conversaţie telefonică cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, a anunţat serviciul de presă de la Kremlin. „Ambele părţi şi-au reafirmat angajamentul pentru dezvoltarea în continuare cuprinzătoare a relaţiilor ruso-turce”. În timpul convorbirii telefonice, Putin şi Erdogan au făcut şi un schimb de opinii cu privire la situaţia din Ucraina. „În special, în lumina iniţiativei Turciei şi în urma recentelor contacte de la Ankara între comisarii ruşi şi ucraineni pentru drepturile omului, aceştia au abordat problema schimbului de prizonieri, în special răniţi”.
Turcia este pregătită să medieze între Rusia şi Ucraina, cu scopul de a ajunge la o pace de durată, a declarat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, după cum a raportat Anadolu, în timpul unui apel telefonic cu omologul său rus Vladimir Putin.
Vladimir Putin a avut o conversaţie telefonică cu preşedintele turc Recep Tayyp Erdogan. Liderul rus a denunţat creşterea în creştere a proviziilor militare occidentale către Ucraina şi „ipocrizia” Kievului pentru refuzul său de a accepta armistiţiul pentru Crăciunul ortodox.
Prima doamnă ucraineană Olena Zelenska participă la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, Elveţia. Ea a aterizat astăzi pe aeroportul din Zurich. Organizatorii WEF i-au confirmat apoi prezenţa. Până acum nu a existat nicio confirmare cu privire la componenţa delegaţiei ucrainene, în special din motive de securitate. Nu este încă clar dacă preşedintele Volodimir Zelenski se va conecta prin video sau chiar va călători personal la Davos.
Ziarul german Handelsblatt susţine, citând surse anonime „informate”, că guvernul federal se pregăteşte să livreze Ucrainei tancuri Leopard 2, cel mai puternic tanc din lume. Este vorba despre peste 3500 de unităţi. Deşi sistemul datează din anii 1970, vehiculul a fost actualizat tehnic de-a lungul anilor. Guvernul de la Kiev cere insistent tancuri, dar în ultimele zile ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, susţinuse că în acest moment nu a existat „nicio decizie” în această privinţă. Cu toate acestea, Lambrecht şi-a dat demisia astăzi tocmai în urma criticilor şi a controverselor legate de deciziile sale legate de războiul din Ucraina.
Mai mulţi oligarhi ruşi au transferat fiilor lor sume mari de bani cu puţin timp înainte de începerea invaziei Ucrainei de teamă să nu fie loviţi de sancţiuni internaţionale. Un raport al Organizaţiei pentru Combaterea Crimelor Financiare a Departamentului de Finanţe al SUA (FinCen) estimează că la începutul războiului, „mai mulţi oligarhi ruşi au transferat companii, active şi conturi bancare către rude şi copii, unii dintre ei studenţi”. Unele dintre aceste tranzacţii au avut loc cu puţin timp înainte ca comunitatea internaţională să anunţe impunerea de sancţiuni oligarhilor. Prin urmare, aceste transferuri le-ar putea facilita evitarea penalităţilor şi, în consecinţă, îngheţarea activelor şi a conturilor bancare. Documentul arată că unele dintre aceste transferuri au fost făcute către copiii oligarhilor care studiau în Statele Unite. Fondurile au fost folosite şi pentru achiziţionarea de bunuri imobiliare şi articole de lux în Statele Unite. FinCen nu a menţionat persoanele presupuse implicate. Atât Uniunea Europeană, cât şi alte ţări au trecut mulţi oligarhi şi oameni de afaceri ruşi pe „lista neagră” din cauza sprijinului lor pentru război. Cu toate acestea, unii dintre ei erau deja pe listă mai devreme, din 2014, când a început războiul din estul Ucrainei.
Ukrenergo, compania naţională de energie electrică ucraineană, a declarat o creştere semnificativă a deficitului în sistemul energetic al ţării şi, ca urmare, decizia de a recurge la întreruperi de urgenţă a furnizării de energie electrică în cinci regiuni ale Ucrainei. „Sistemul de energie a fost restabilit după cel de-al 12-lea atac masiv cu rachete al inamicului din 14 ianuarie”, a scris compania într-un comunicat.
Andri Medvedev, un fost comandant al grupului de mercenari rus Wagner, a cerut azil politic în Norvegia şi s-a oferit să depună mărturie împotriva fondatorului său, oligarhul Evgeni Prigozhin. Potrivit Gulagu, o organizaţie rusă pentru protecţia drepturilor omului, Medvedev a trecut ilegal graniţa norvegiană din Rusia, în regiunea Murmansk, a fost interceptat de poliţia de la frontieră şi apoi a fost transferat la Oslo, la un centru pentru migranţi. Intenţia lui Medvedev este să depună mărturie împotriva lui Prigojin, considerat unul dintre cei mai apropiaţi oameni de preşedintele rus Vladimir Putin. Potrivit Ukrinform, Medvedev a semnat un contract de patru luni cu grupul Wagner, la începutul lunii iulie 2022, apoi a fost trimis în regiunea Lugansk, unde a fost numit comandant al uneia dintre echipele de asalt. Grupul Wagner este o organizaţie militară privată fondată de omul numit adesea „bucătarul lui Putin”, Prigojin. În ultimele zile, mercenarii au fost esenţiali în bătălia sângeroasă pentru oraşul Soledar din Donbass, în estul Ucrainei. Este prima dată de la începutul războiului împotriva Ucrainei când un fost comandant al uneia dintre unităţile grupului Wagner a fugit în Europa.
Întrebat despre clădirea distrusă de o rachetă din Dnipro, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns sugerând că aceasta a fost lovită ca urmare a unei acţiuni antialerte ucrainene. „Armata rusă nu vizează clădirile rezidenţiale sau infrastructura socială”, a spus Peskov. „Voi înşivă aţi văzut concluziile unor reprezentanţi ai părţii ucrainene, care au spus că această tragedie a fost rezultatul acţiunii contrarachetelor de apărare aeriană”, afirmă Peskov.
Statul Major General al Ucrainei a raportat la 16 ianuarie că Rusia a pierdut, de asemenea, 3.118 tancuri, 6.204 vehicule blindate de luptă, 4.870 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 2.099 de sisteme de artilerie, 438 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 220 de sisteme de apărare aeriană, 286 de avioane, 276 de elicoptere, 1.872 de drone şi 17 ambarcaţiuni.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a cerut lumii să acţioneze pentru a „face ca Rusia să se oprească” după atacul cu rachete asupra unui bloc din Dnipro, în urma căruia au murit peste 30 de persoane.
„Rusia continuă în mod intenţionat să comită crime de război împotriva civililor. Este inuman. Trebuie să acţionăm acum şi să îi facem să se oprească”, a scris Morawiecki pe Twitter.
Pe 14 ianuarie, Rusia a lansat cel mai sângeros atac asupra oraşului Dnipro de la începutul invaziei la scară largă, ucigând cel puţin 30 de persoane şi rănind 73 de persoane.
Lupta pentru oraşul Soledar, în estul ţării, continuă, a declarat Zelenski în discursul său nocturn.
„Bătălia pentru Soledar, pentru Bahmut, pentru întreaga regiune Doneţk, pentru regiunea Lugansk continuă fără niciun răgaz, fără nicio oprire”, a spus Zelenski, referindu-se la teritoriile estice care au cunoscut unele dintre cele mai aprige lupte din conflict.
Rusia susţine că forţele sale au cucerit oraşul Soledar după săptămâni de confruntări brutale, ceea ce Kievul a negat. Liderul grupului de mercenari Wagner şi-a asumat meritele.
Autorităţile ucrainene au raportat că sâmbătă se desfăşurau „lupte grele” în oraş.
„Zeci de oameni au fost salvaţi de sub dărâmături, inclusiv şase copii”, a declarat Zelenski. „Luptăm pentru fiecare persoană. Operaţiunea de salvare va dura atâta timp cât există cea mai mică şansă de a salva vieţi”.
Un lider regional a declarat anterior că bilanţul morţilor în urma atacului cu rachete a crescut la 30, iar alte 75 de persoane au fost spitalizate.
Speranţele de a mai găsi pe cineva în viaţă scad cu trecerea timpului. Dar zeci de lucrători ai serviciilor de urgenţă au rămas la faţa locului la aproximativ 30 de ore de la explozie.
Zelenski a mai declarat duminică că s-a luat decizia „de a extinde sancţiunile noastre împotriva cetăţenilor ruşi şi a altor persoane care ajută terorismul”.
„Vom face totul pentru ca sancţiunile să funcţioneze la cea mai mare scară posibilă, în Europa, în lume”, a spus el.