Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a respins decizia CPI de a emite un mandat de arestare pe numele lui Putin, considerând că „nu are nicio semnificaţie pentru ţara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”.
„Cine ar fi crezut acum 15 ani că în Occident a avea grijă de copii, a-i salva şi a-i ajuta va deveni o infracţiune penală”, a spus ea.
Zaharova a adăugat că Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al CPI şi „nu are nicio obligaţie în temeiul acestuia”.
Putin ar trebui să fie judecat ca criminal de război alături de alte persoane responsabile de atrocităţile din Ucraina, afirmă purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, după ce Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus.
„Aceasta este o decizie importantă a Curţii, care indică crime de război comise de aparatul de violenţă rusesc”, a declarat Piotr Muller pentru agenţia de presă de stat PAP.
„Vladimir Putin se află în fruntea acestei maşinării şi ar trebui să fie judecat ca un criminal de război, alături de cei care pun în aplicare în mod direct şi indirect războiul barbar.”
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat decizia „istorică” a Curţii Penale Internaţionale de a emite un mandat de arestare pe numele lui Putin.
„O decizie istorică de la care va începe o responsabilitate istorică”, a declarat Zelenski pe reţelele de socializare.
Procurorul general Andriy Kostin a declarat că decizia este „un pas istoric. Dar este doar începutul unui drum lung pentru a restabili justiţia”.
„Este o decizie revoltătoare şi inacceptabilă. Rusia, la fel ca un număr de ţări, nu recunoaşte jurisdicţia acestei instanţe şi, în consecinţă, orice decizie de acest tip este nulă şi lipsită de conţinut pentru Federaţia Rusă din punct de vedere juridic”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de postul de televiziune CNN.
„Deciziile Curţii Penale Internaţionale sunt lipsite de sens pentru ţara noastră, nu au nicio semnificaţie, nici măcar din punct de vedere juridic”, a declarat, la rândul său, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, citată de cotidianul Le Monde.
Kremlinul a anunţat oficial vizita de trei zile a lui Xi Jinping în Rusia: „În perioada 20-22 martie, la invitaţia preşedintelui Federaţiei Ruse Vladimir Putin, preşedintele Republicii Populare Chineze Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Rusia. În timpul discuţiilor, vor fi discutate probleme de actualitate ale dezvoltării în continuare a relaţiilor de parteneriat cuprinzătoare şi a cooperării strategice dintre Rusia şi China. De asemenea, este planificat un schimb de opinii în contextul aprofundării cooperării ruso-chineze pe arena internaţională.
Un complot condus de preşedintele rus Vladimir Putin şi de secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patruşev, are loc pentru „neutralizarea” Grupului Wagner: zvonuri în acest sens au circulat recent pe canalele ruseşti şi ucrainene de Telegram, iar ziarul rus Nezavisimaia Gazeta l-a întrebat pe fondatorul grupului, Evgheni Prigojin, dacă ştia despre presupusele planuri ale Moscovei. Potrivit celor aflate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în actualizarea sa zilnică, acelaşi serviciu de presă al patronului grupării de mercenari a făcut publică cererea ziarului rus într-o postare de ieri.
Zvonurile vorbesc despre presupuse discuţii despre viitorul Grupului Wagner dintre Putin şi Patruşev, care i-ar fi spus preşedintelui rus că „nimic” din Wagner nu va rămâne peste „o lună şi jumătate sau două”. Centrul de cercetare din SUA subliniază că nu a găsit „nicio informaţie care să sugereze că aceste discuţii au avut loc”.
Patruşev ar fi ordonat deja controlul foştilor luptători Wagner, iar Putin ar fi fost de acord cu această iniţiativă şi i-ar fi mulţumit pentru eforturile sale de „neutralizare a Wagner, în general, şi a lui Evgheni Prigojin, în special”.
„Este ceva despre care discutăm în grupul ţărilor aliate, este o mare dorinţă ucraineană”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen pentru TV2. Discuţiile se referă la trimiterea de avioane la Kiev. Polonia a anunţat că va trimite în curând MiG-uri la Kiev, dar SUA şi Germania şi-au reiterat opoziţia. Danemarca este „deschisă” la această idee, a declarat ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, argumentând că nu poate „exclude” că „la un moment dat ar putea fi necesar să se analizeze contribuţia avioanelor”.
Ziarul american „Politico”, bazat pe „date comerciale şi vamale” de la agregatorul de informaţii vamale Import Genius, susţine că unele companii chineze (inclusiv cele legate direct de guvernul de la Beijing) au furnizat „entităţilor ruse” mii de puşti de asalt şi alte echipamente militare utilizabile, inclusiv veste balistice şi componente de drone.
Livrările au avut loc în perioada iunie-decembrie a anului trecut. China North Industries Group Corporation Limited (Norinco), unul dintre cele mai mari conglomerate de producţie de arme din China, a livrat puştile companiei ruse Tekhkrim, care face afaceri şi cu statul şi armata rusă.
Acestea ar fi puşti CQ-A, produse de China pe modelul puştilor de asalt M-16 din SUA, dar exportate ca „puşti de vânătoare pentru uz civil”. Entităţile ruse au primit, de asemenea, 12 transporturi de componente de drone şi 12 tone de veste balistice, care ar ajunge în Rusia prin Turcia şi Emiratele Arabe Unite. Datele – explică „Politico” – nu demonstrează provizii militare reale din China în sprijinul ostilităţilor militare ruseşti în Ucraina, dar dezvăluie că „China furnizează companiilor ruseşti echipamente cu dublă utilizare nedezvăluite până acum”.
Forţele ruse au bombardat Kostiantinivka şi Toreţk, în regiunea Doneţk, ucigând o persoană şi rănind alte şapte, a declarat Procuratura Generală ucraineană, citată de presa locală. Satele Pivnicne şi Pivdenne din Toreţk au fost lovite: o femeie de 50 de ani a fost ucisă şi un bărbat de 40 de ani a fost rănit. În Kostiantinivka, şase civili, inclusiv un cetăţean polonez, au fost răniţi. Fragmente de obuze ruseşti au deteriorat peste 30 de case, conducte de gaz, maşini şi clădiri agricole.
Fondatorul Grupului Wagner dezvăluie presei un complot condus de dictatorul rus Vladimir Putin pentru a submina şi „neutraliza” Grupul Wagner.
Forţele ruse au bombardat Kostiantynivka şi două sate din Toretsk din regiunea Doneţk, ucigând o persoană şi rănind alte şapte, a informat Procuratura Generală pe 16 martie.
De asemenea, două comunităţi din regiunea Sumi au fost lovite, a informat administraţia militară din regiunea Sumi pe 16 martie.
SUA îşi reevaluează programul de survol la Marea Neagră după ce o dronă americană MQ-9 Reaper s-a prăbuşit în Marea Neagră, fiind interceptată de avioanele ruseşti, scrie CNN, citând mai multe surse oficiale informate.
Informaţiile militare americane iau în considerare dacă zborurile dronelor peste Marea Neagră oferă suficientă informaţii valoroase pentru a justifica riscul apariţiei mai multor incidente şi riscul escaladării conflictului cu Rusia.
În timp ce se efectuează această reevaluare, zborurile dronelor nu vor fi oprite. Armata SUA a trimis o nouă dronă de acelaşi model în regiune pentru a observa zona în care a căzut prima dronă şi posibilele încercări ale Rusiei de a o recupera.
Cu toate acestea, armata americană are în vedere măsuri pentru a reduce riscul unei escalade a conflictului cu Federaţia Rusă.
Unii din militari se tem că oprirea zborurilor cu drone sau reducerea numărului acestora va duce la o scădere a calităţii informaţiilor primite, dar CNN subliniază că SUA au alte modalităţi de a colecta informaţiile, folosindu-se de sateliţi.
Iată despre ce au vorbit:
☑️Marea Britanie: Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky şi prim-ministrul britanic Rishi Sunak au avut o conversaţie telefonică în care au vorbit despre situaţia din prima linie din jurul oraşului Bakhmut, plus apărare şi sprijin economic.
☑️China: Ministrul ucrainean de Externe Dmytro Kuleba şi omologul său chinez Qin Gang „au discutat despre semnificaţia principiului integrităţii teritoriale” şi au promovat propunerea de pace a Ucrainei într-un apel, a spus Kuleba.
☑️SUA: Kuleba a scris într-un tweet că el şi secretarul de Stat al SUA,Antony Blinken, au discutat despre „formula de pace” a Ucrainei şi despre modalităţile de a accelera livrarea muniţiei de artilerie, spunând că partenerii lucrează „non-stop” pentru a garanta muniţia atât de necesară Ucrainei.
☑️Letonia: Prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal s-a întâlnit joi la Kiev cu omologul său leton Krisjanis Karins, unde au discutat despre dezvoltarea de noi rute logistice, consolidarea legăturilor comerciale şi economice şi aderarea la UE şi NATO.
☑️Estonia: Potrivit unei declaraţii emise de preşedinţia ucraineană, şeful adjunct al Biroului preşedintelui Ucrainei Ihor Zhovkva s-a întâlnit cu ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Estoniei Kyllike Sillaste-Elling. Unele dintre subiectele pe care le-au discutat au inclus ajutorul militar, eforturile de reconstrucţie şi o formulă de pace pentru Ucraina, potrivit declaraţiei.
☑️Separat, ministrul de Externe al Marii Britanii, James Cleverly, a efectuat o vizită oficială de stat în Moldova, unde a spus că cel mai bun mod de a proteja ţara de un atac rusesc este protejarea Ucrainei.
Pentagonul transmite că nu vede nicio dovadă că China furnizează Rusiei arme letale în ciuda unor rapoarte din presa americană.
Publicaţia Politico susţine că potrivit datelor vamale ale agregatorului ImportGenius, companiile chineze au trimis în Rusia puşti de asalt, piese de drone şi echipamente militarilor ruşi în perioada lunilor iunie şi decembrie 2022.
CNN a raportat că armata ucraineană i-a arătat epava unei drone în estul Ucrainei cu piese de la producătorul chinez Mugin.
Dar purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Ryder, a declarat reporterilor că nu crede că China a furnizat Rusiei astfel de echipamente:
„În momentul de faţă, nu am văzut încă transferul de arme letale din China în Rusia pentru utilizare pe câmpul de luptă. Urmărim acest lucru foarte îndeaproape. Ştiu că există unele rapoarte în presă care vorbesc despre nişte acorduri comerciale”, a spus generalul Ryder.
„Acest lucru în sine nu este neobişnuit, deoarece China şi Rusia menţin relaţii comerciale. Dar principalul lucru este că în prezent nu vedem nicio armă mortală transferată din China în Rusia pentru utilizare pe câmpul de luptă din Ucraina”.